Scăderea continuă a stratului de gheață: date alarmante despre Arctică și Antarctica
Noile informații confirmă că tendința de diminuare a stratului de gheață este în continuare prezentă. Suprafața maximă a gheții marine din acest an este cu aproximativ 1,3 milioane de kilometri pătrați mai mică decât media din perioada 1981-2010, conform raportului publicat de Centrul Național de Date privind Zăpada și Gheața (NSIDC).
Minime record pentru gheața din Antarctica
În Antarctica, care a intrat în sezonul de toamnă, s-a înregistrat un minim anual al gheții marine de vară, ajungând la 2,58 milioane de kilometri pătrați pe 26 februarie, cu 260.000 de kilometri pătrați sub media din perioada 1981-2010. Deși aceasta este o cifră îngrijorătoare, este încă peste minimul record de 1,79 milioane de kilometri pătrați, stabilit pe 21 februarie 2023.
Mahmut Oguz Selbesoglu, directorul Centrului de Cercetare Polară al Universității Tehnice din Istanbul, a subliniat importanța ghețarilor și a gheții marine pentru menținerea echilibrului radiativ al planetei. Acesta a explicat că topirea gheții afectează acest echilibru, crescând evaporarea și intensificând efectul de seră, ceea ce accelerează încălzirea globală.
Încălzirea Arcticii și impactul acesteia
Selbesoglu a observat că Arctica se încălzește de patru ori mai repede decât rata medie globală. Acest fenomen se concentrează în regiunile de margine ale gheții din Marea Barents, Marea Bering și zona periferică a Atlanticului de Nord.
El a explicat că amplificarea arctică contribuie la diminuarea gheții marine și la accelerarea procesului de topire a gheții subacvatice. Astfel, chiar și atunci când stratul de gheață se extinde temporar, acesta devine mai subțire și, prin urmare, mai vulnerabil.
Selbesoglu a menționat că maximul gheții marine din anul precedent a coincis cu minimul anual și cu minimul istoric, adăugând că „aproape toate valorile maxime record au fost înregistrate în ultimii zece ani”. Acest lucru sugerează o tendință accelerată și sistematică de reducere a cantității de gheață, nu doar în timpul verii, ci și în ceea ce privește formarea gheții iarna.
Acest proces generează un ciclu vicios, în care reducerea suprafeței albe duce la absorbția mai mare a luminii solare, ceea ce produce mai multă căldură și, astfel, o pierdere și mai mare de gheață.
Necesitatea acțiunii pentru stoparea pierderii gheții
Selbesoglu a insistat asupra necesității de a stopa pierderea gheții prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Acesta a subliniat importanța eliminării treptate a combustibililor fosili, accelerării tranziției către surse de energie regenerabilă și implementării de măsuri specifice pentru regiunea arctică.
El a concluzionat că schimbările din Arctica au implicații globale, servind ca semnal de avertizare timpurie pentru viitorul întregului sistem climatic.
Urmărește newsrecorder.ro pentru cele mai importante știri ale zilei din România.
