Conform metodologiei CEPEJ, media europeană a dosarelor nou-intrate se calculează la 100 de locuitori, incluzând toate materiile și gradele de jurisdicție. De asemenea, media europeană a numărului de judecători este calculată la 100.000 de locuitori.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) informează că, în domeniul civil și comercial, care constituie aproximativ 90% din cazurile aflate pe rolul instanțelor, România a raportat pentru anul 2024 un număr de 769.823 de cauze în curs de soluționare în prima instanță. Media europeană pentru aceleași tipuri de cauze este de 358.277. Aceste cifre indică o creștere față de anul 2023, când s-au raportat 563.035 de cauze, iar media europeană a fost de 347.488.
În 2024, numărul de cauze aflate pe rol raportat la numărul de locuitori în România depășește de peste două ori media europeană. Conform datelor, coeficientul de 4,04 cauze în curs de soluționare la 100 de locuitori în România este semnificativ mai mare decât media europeană de 1,75 cauze. Comparativ cu anul 2023, când coeficientul a fost de 2,95 cauze și media europeană de 1,56 cauze, se observă o creștere.
În ceea ce privește cauzele nou-intrate, România a raportat în 2024 un număr de 1.602.689 de dosare, de patru ori mai mult decât media europeană, care se ridică la 418.544 de cauze.
Astfel, în prima instanță, în domeniul civil și comercial, România a acumulat un total de 2.372.512 dosare nou intrate și în curs de soluționare în anul 2024.
„Din aceste motive, România este în continuare țara cu cel mai mare număr de dosare nou-intrate în prima instanță raportat la 100 de locuitori – 8,42, comparativ cu media europeană de 2,20. Belgia ocupă următoarea poziție cu 5,79 cauze litigioase civile și comerciale la 100 de locuitori, urmată de Spania și Republica Cehă, cu 4,13, respectiv 3,18 cauze la 100 de locuitori. Celelalte țări respondente au raportat valori mult mai mici, între 0,70 și 2,79 dosare nou-intrate la 100 de locuitori. Aceste date arată o creștere față de anul 2023, când România a avut 1.495.992 de cauze, cu o medie europeană de 407.371 și un coeficient de 7,85, față de media europeană de 2,18. Datele plasează România pe primul loc în rândul țărilor respondente în ceea ce privește evoluția dosarelor nou-intrate în perioada 2014 – 2024, de la 6,85 cauze la 100 de locuitori în 2014 până la 8,42 cauze la 100 de locuitori în 2024”, conform CSM.
CSM subliniază că doi factori au un impact semnificativ asupra volumului de activitate al instanțelor: un număr cvadruplu față de media europeană a dosarelor nou-intrate (8,42 față de media europeană de 2,20) și o creștere constantă în ultimii zece ani, care a dus la dublarea acestui număr de dosare (de la 4,16 cauze/100 locuitori în 2013 la 8,42 cauze/100 locuitori în 2024).
În ciuda volumului de activitate care s-a dublat la nivel intern în ultimii zece ani și care a ajuns de patru ori mai mare decât media europeană, sistemul judiciar din România a reușit în 2024 să mențină o rată de soluționare a cauzelor în prima instanță superioară mediei europene și în creștere față de 2023 (când a fost de 86,2%). Rata de soluționare a fost de 99,2%, comparativ cu media europeană de 97,8%.
Durata medie de soluționare a unei cauze în România este semnificativ mai scurtă decât media europeană. Astfel, în ciuda unui număr cvadruplu de cauze nou intrate față de media europeană, durata medie de soluționare a cauzelor în prima instanță a fost de 180 de zile, în comparație cu media europeană de 307 zile.
„Volumul de patru ori mai mare de dosare nou intrate a fost gestionat de sistemul judiciar printr-un efort uman cvadruplat, fără a crește durata de soluționare a cauzelor sau a diminua rata de soluționare în raport cu media europeană. Acest volum a fost gestionat într-un context de deficit constant de judecători de până la 15%. Orice sistem judiciar performat își ajustează volumul de activitate în funcție de resursele disponibile, neputând prelua un număr nelimitat de cauze indiferent de circumstanțe. Puterea judecătorească trebuie să sublinieze riscurile degradării actului de justiție și necesitatea îmbunătățirii funcționării acestui serviciu public”, concluzionează CSM.
