Terapia hormonală utilizată pentru ameliorarea simptomelor menopauzei nu prezintă un risc crescut de deces, conform unui studiu extins realizat în Danemarca și publicat în revista The BMJ.
Aceste rezultate susțin recomandările actuale care indică utilizarea acestui tratament pentru femeile aflate la începutul menopauzei, cu simptome moderate sau severe, care nu au contraindicații medicale.
Definiția și utilizarea terapiei hormonale
Terapia de substituție hormonală este destinată să reducă simptome comune ale menopauzei, cum ar fi bufeurile, problemele de somn, modificările de dispoziție și stările depresive.
În ultimele două decenii, utilizarea acesteia a scăzut considerabil, în principal din cauza îngrijorărilor legate de siguranță. Totodată, datele referitoare la efectele sale asupra mortalității au fost limitate.
Metodologia studiului
Cercetătorii au analizat registrele naționale din Danemarca, urmărind femeile născute între 1950 și 1977, începând cu vârsta de 45 de ani.
Au fost excluse femeile cu antecedente de tromboză, afecțiuni hepatice, cancer de sân, uterin sau ovarian, intervenții de îndepărtare a ambelor ovare, precum și cele care au utilizat anterior terapia hormonală.
Perioada medie de urmărire a fost de puțin peste 14 ani.
În total, au fost analizate 876.805 femei, dintre care 11,9% au utilizat terapie hormonală, iar 5,4% au decedat pe parcursul studiului.
Constatările cercetătorilor
După ajustarea pentru factorii care pot influența riscul de deces (precum vârsta, venitul, bolile preexistente etc.), cercetătorii nu au găsit diferențe semnificative între femeile care au utilizat terapia hormonală și cele care nu au făcut acest lucru.
De asemenea, nu a fost identificat un risc crescut de deces, nici în cazul utilizării timp de 10 ani sau mai mult, și nu au existat diferențe semnificative în ceea ce privește mortalitatea asociată bolilor cardiovasculare, accidentului vascular cerebral sau cancerului.
Un beneficiu semnificativ
Un rezultat important a fost observat la femeile cu vârste între 45 și 54 de ani care au suferit îndepărtarea ambelor ovare din motive non-oncologice. În acest grup, utilizarea terapiei hormonale a fost asociată cu un risc de deces cu 27–34% mai mic comparativ cu cele care nu au urmat tratamentul.
Diferențe între formele de administrare
Datele sugerează că terapia administrată prin plasturi sau geluri aplicate pe piele (transdermic) ar putea fi asociată cu un risc ușor mai scăzut de deces decât absența tratamentului, însă cercetătorii subliniază că acest rezultat necesită confirmare în studii viitoare.
Aspecte esențiale de reținut
Studiul are un caracter observațional, ceea ce înseamnă că nu poate stabili o relație directă de cauză-efect. Cu toate acestea, dimensiunea mare a eșantionului și calitatea datelor oferă rezultate solide.
Astfel, concluziile studiului indică faptul că terapia hormonală nu este asociată cu un risc crescut de deces și nu influențează mortalitatea prin boli cardiovasculare sau cancer.
Acest tratament poate oferi beneficii femeilor care au suferit îndepărtarea ovarelor, iar forma transdermică ar putea fi chiar mai sigură, deși este necesară o confirmare suplimentară.
