Deși a declarat că războiul cu Iranul va fi scurt, Donald Trump ia în considerare acum trimiterea de trupe suplimentare în Orientul Mijlociu. Scopul acestora ar fi securizarea Strâmtorii Ormuz și a Insulei Kharg. În acest context, se conturează din nou posibilitatea ca administrația americană să desfășoare forțe terestre în Iran, conform a trei persoane informate despre acest subiect și a unui oficial american, citat de Reuters.
Această decizie ar putea genera nemulțumiri în rândul unei părți a electoratului lui Trump.
Pentru a asigura trecerea în siguranță a petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz, misiunea ar trebui să se bazeze în principal pe forțe aeriene și navale, conform surselor menționate. Totuși, securizarea strâmtorii ar putea implica și desfășurarea de trupe americane pe coastele Iranului, conform a patru surse, inclusiv doi oficiali americani, care au solicitat anonimatul.
Administrația Trump a discutat și despre posibilitatea desfășurării de forțe terestre pe Insula Kharg, care reprezintă un punct crucial pentru 90% din exporturile de petrol ale Iranului, conform celor trei persoane informate și altor trei oficiali americani. Un oficial a menționat că o astfel de operațiune ar fi extrem de riscantă, chiar și pentru forțele de operațiuni speciale ale SUA, având în vedere că Iranul are capacitatea de a lovi insula cu rachete și drone.
În trecut, Statele Unite au efectuat lovituri împotriva țintelor militare de pe insulă pe 13 martie, iar Trump a amenințat cu atacuri asupra infrastructurii critice a acesteia. Cu toate acestea, datorită importanței sale economice pentru Iran, controlul insulei ar putea fi considerat o opțiune preferabilă decât distrugerea acesteia, conform experților militari.
Utilizarea trupelor terestre americane, chiar și pentru o misiune limitată, ar putea aduce riscuri politice semnificative pentru Trump, având în vedere că sprijinul public pentru campania sa împotriva Iranului este scăzut, iar el a promis în campania electorală evitarea implicării SUA în noi conflicte din Orientul Mijlociu.
Reprezentanții administrației Trump au discutat și despre desfășurarea de forțe americane pentru a confisca sau a asigura stocurile de uraniu îmbogățit ale Iranului, conform unei persoane informate despre această chestiune.
„Nu s-a luat nicio decizie în legătură cu trimiterea de trupe terestre în acest moment, dar președintele Trump păstrează în mod înțelept toate opțiunile deschise. Președintele se concentrează pe atingerea tuturor obiectivelor stabilite ale Operațiunii Epic Fury: distrugerea capacității Iranului de rachete balistice, anihilarea marinei lor, asigurarea că proxy-urile lor teroriste nu pot destabiliza regiunea și garantarea că Iranul nu va putea niciodată să dețină o armă nucleară”, a spus un oficial al Casei Albe, sub protecția anonimatului.
De la începutul războiului, pe 28 februarie, Statele Unite au efectuat peste 7.800 de lovituri aeriene și au avariat sau distrus peste 120 de nave iraniene, conform unui comunicat emis de Comandamentul Central al SUA, care coordonează cei aproximativ 50.000 de militari americani din Orientul Mijlociu.
Până în prezent, 13 soldați americani au fost uciși în conflict și aproximativ 200 au fost răniți, majoritatea având răni minore, conform datelor furnizate de armata americană.
Săptămâna viitoare, un grup amfibiu de intervenție va ajunge în Orientul Mijlociu, însoțit de o unitate expediționară a Marinei, care include peste 2.000 de pușcași marini.
În ceea ce privește securizarea Strâmtorii Ormuz, poziția lui Donald Trump este variabilă. După ce a afirmat inițial că Marina SUA ar putea escorta navele comerciale, el a cerut altor țări să contribuie la deschiderea acestei căi navigabile esențiale. Totuși, aliații au manifestat un interes redus, iar Trump a sugerat apoi posibilitatea de a se retrage din această misiune: „Mă întreb ce s-ar întâmpla dacă am ‘termina’ ce a mai rămas din statul terorist iranian și am lăsa țările care îl folosesc – noi nu – să fie responsabile pentru așa-numitul strâmtoare?”
În cadrul acestei operațiuni militare, Pentagonul ar fi solicitat Casei Albe aprobarea unei sume de peste 200 de miliarde de dolari, conform publicației Washington Post, însă această sumă trebuie să fie aprobată și de Congres, ceea ce este complicat.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a caracterizat pachetul de finanțare de 200 de miliarde de dolari pe care Pentagonul intenționează să-l obțină pentru războiul cu Iranul drept o „taxă «Israelul pe primul loc»”.
În decembrie, Congresul a aprobat un buget record de 901 miliarde de dolari pentru cheltuielile de apărare ale SUA în anul 2026, însă președintele Donald Trump a cerut mai mult. El a susținut că finanțarea apărării ar trebui să ajungă la 1,5 trilioane de dolari în 2027 pentru a face față „vremurilor foarte tulburi și periculoase”.
Un buget mai mare pentru apărare ar ajuta SUA să construiască o „armată de vis” care va menține țara „în siguranță”, a declarat Trump în ianuarie 2026.
Până în prezent, costul războiului nu a fost dezvăluit oficial. Totuși, există rapoarte de la mai multe agenții de știri care sugerează că SUA au cheltuit peste 11 miliarde de dolari doar în prima săptămână a atacului asupra Iranului.
