Rata anuală a inflației a continuat să scadă în mod constant în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 9,31% în februarie, față de 9,69% în decembrie 2025, conform datelor publicate de banca centrală. Această descreștere a fost influențată în principal de diminuarea semnificativă a prețurilor energiei electrice și gazelor naturale, deși a fost parțial contrabalansată de creșterile pe segmentele de prețuri administrate, produse din tutun și combustibili.
Contextul inflației în România
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a atins un platou la începutul anului, înregistrând o mică scădere la 8,3% în februarie 2026, comparativ cu 8,5% în decembrie 2025.
În aceeași perioadă, rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a scăzut la 8,3% în februarie 2026, de la 8,6% în decembrie 2025. Totuși, rata medie anuală a inflației IPC a crescut la 8,1% în februarie 2026, față de 7,3% în decembrie 2025, iar rata medie anuală a inflației bazată pe IAPC a urcat la 7,3%, de la 6,8% în decembrie 2025.
Starea economiei și a pieței muncii
Banca Națională a României (BNR) menționează o ușoară redresare a activității economice în primul trimestru din 2026, în comparație cu trimestrul anterior. Aceasta se însoțește însă de o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB, în condițiile în care componentele cererii agregate și sectoarele economice au prezentat evoluții relativ uniforme.
În ianuarie 2026, vânzările cu amănuntul și serviciile prestate populației au continuat să scadă, în timp ce volumul lucrărilor de construcții a înregistrat o contracție accentuată. De asemenea, producția industrială a avut o scădere semnificativă, iar exporturile de bunuri și servicii au înregistrat o scădere mai pronunțată comparativ cu importurile.
Deficitul comercial s-a amplificat în ianuarie 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, iar deficitul de cont curent s-a redus, susținut de îmbunătățirea balanței veniturilor secundare.
Evoluția forței de muncă și a salariilor
Rata șomajului conform Biroului Internațional al Muncii a scăzut în primele două luni din 2026, de la 6,2% în trimestrul IV 2025. Totuși, sondajele pentru trimestrul I 2026 sugerează o diminuare a intențiilor de angajare, în contextul crizei energetice și a incertitudinilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu.
De asemenea, dinamica anuală a salariului brut nominal a scăzut în ianuarie 2026, iar costul unitar al forței de muncă din industrie s-a redus semnificativ comparativ cu nivelurile ridicate din a doua jumătate a anului 2025.
Fluctuații pe piața valutară
Cotele pieței monetare interbancare au continuat să scadă în februarie 2026, dar au crescut la începutul lunii martie, stabilizându-se ulterior la niveluri mai ridicate. Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au avut o tendință descendentă, cu creșteri notabile în primele două săptămâni din martie.
Cursul de schimb leu/euro a crescut modest, menținându-se pe un nou palier, în contextul îmbunătățirii soldului tranzacțiilor rezidenților pe piața valutară interbancară. În primele două luni din 2026, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a crescut ușor la 6,8%, de la 6,2% în decembrie 2025.
Previziuni privind inflația și provocările economice
Evaluările actuale sugerează că rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026, depășind estimările anterioare, din cauza creșterii prețurilor combustibililor, influențată de majorarea cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.
Banca centrală a precizat că „acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile pe segmentul energiei, precum și efectelor directe tranzitorii legate de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor”.
Progresul corecției bugetare inițiate în 2025 ar putea intensifica presiunile dezinflaționiste, cu implicații favorabile asupra anticipațiilor inflaționiste și ajustarea deficitului de cont curent.
Incertitudini economice viitoare
Cu toate acestea, rămân incertitudini legate de măsurile care vor fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare după anul curent, în conformitate cu Planul bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană. Războiul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală generează riscuri semnificative pentru activitatea economică și pentru evoluția inflației pe termen mediu.
Absorbția și utilizarea eficientă a fondurilor europene, în special cele aferente PNRR, sunt esențiale în această situație, conform BNR.
Urmărește newsrecorder.ro pentru cele mai importante știri ale zilei din România.
