În ciuda prezenței unor factori de risc modificabili, cum ar fi consumul de alcool, obezitatea și infecțiile virale, se constată o necesitate urgentă de a îmbunătăți depistarea cancerului hepatic și de a stimula participarea la programele de screening. Asocierile frecvente cu anumite comportamente sau obiceiuri pot adăuga un stigmat special la această afecțiune, conform celor afirmate de Vanguardia.
Această percepție poate genera sentimente de vinovăție, tăcere și negare în rândul pacienților, limitând astfel nu doar conștientizarea colectivă, dar și participarea acestora la consultațiile necesare pentru depistarea cancerului hepatic.
Adoptarea unor obiceiuri de viață sănătoase este crucială nu doar pentru prevenirea cancerului de ficat, ci și pentru pacienții care suferă deja de această maladie, contribuind la o prognoză mai favorabilă.
Dr. Alba Díaz, anatomopatolog la Hospital Clínic Barcelona, subliniază: „Există mai multe tipuri de cancer de ficat, iar acestea variază în funcție de celulele din care își au originea.”
Cel mai frecvent tip este carcinomul hepatocelular, urmat de colangiocarcinom, a cărui incidență este în creștere și care reprezintă deja aproximativ 7% din tumorile hepatice primare din Spania. Există, de asemenea, entități mult mai rare, precum hemangioendoteliomul și angiosarcomul, care sunt adesea diagnosticate la pacienți mai tineri, în special la femei.
Dr. María Reig, șefa Unității de Oncologie Hepatică de la Hospital Clínic Barcelona și a Barcelona Clinic Liver Cancer din cadrul IDIBAPS și CIBER, afirmă: „Deși ciroza crește riscul de cancer hepatic, tumora poate fi diagnosticată și la pacienți fără o afecțiune hepatică preexistentă.”
Detectarea cancerului de ficat și factorii de risc
Cancerul de ficat este o afecțiune adesea silențioasă, simptomele apărând de regulă doar în stadii avansate. De obicei, este descoperit în urma unor investigații imagistice, precum ecografiile, realizate pentru alte motive. Tumora devine simptomatică doar în stadii avansate sau în faza de complicații, iar simptomele pot include oboseală, creșterea circumferinței abdominale din cauza retenției de lichide, icter, dureri abdominale persistente și pierdere în greutate.
Pentru a asigura o depistare timpurie, programele de screening pentru cancerul hepatic sunt esențiale. Acestea implică o ecografie abdominală neinvazivă efectuată la fiecare șase luni, fiind destinate în special persoanelor cu boli hepatice cronice.
„Pacienții cu ciroză au cel mai mare risc de a dezvolta cancer hepatic. Totuși, în 20% din cazuri, nu există o ciroză preexistentă”, conform Registrului Spaniol al Tumorilor Hepatice, 2025.
Acest tipar este mai frecvent întâlnit în cazul carcinomului hepatocelular, în timp ce colangiocarcinomul poate apărea chiar și la pacienți tineri fără factori de risc cunoscuți, complicând astfel depistarea precoce.
Opțiuni terapeutice pentru cancerul de ficat
Tratamentul cancerului hepatic este determinat de stadiul tumorii, conform sistemului Barcelona Clinic Liver Cancer (BCLC), care evaluează dimensiunea și numărul nodulilor, starea generală a pacientului și funcția hepatică, oferind în același timp o primă opțiune terapeutică.
Intervenția chirurgicală, care include rezecția și transplantul hepatic, este considerată cea mai curativă opțiune. Dr. Joana Ferrer, chirurg la Hospital Clínic Barcelona, afirmă: „Tratamentul chirurgical este esențial, deoarece este singurul cu intenție curativă.”
Rezectia chirurgicală vizează îndepărtarea completă a tumorii și evaluarea factorilor care ar putea indica un risc crescut de recidivă, fiind recomandată pacienților cu o singură leziune.
„Tratamentul chirurgical și ablația sunt singurele opțiuni curative în cancerul hepatic, cu condiția ca pacientul să îndeplinească criteriile necesare”, adaugă Dr. Ferrer.
Pentru pacienții în stadiu incipient, unde rezecția chirurgicală și transplantul hepatic nu sunt opțiuni, ablația percutană poate fi utilizată pentru a distruge tumora prin introducerea de ace și aplicarea de energie.
Alte terapii includ ablația și tratamente locoregionale, cum ar fi chimioembolizarea și radioembolizarea, care implică administrarea de agenți chimioterapici sau particule radioactive.
Progresele recente au fost realizate prin combinații de imunoterapie și terapii antiangiogenice, precum atezolizumab, un anticorp anti PD-L1, asociat cu bevacizumab, anti-VEGF, dar și prin scheme de dublă imunoterapie. Aceste tratamente au demonstrat că supraviețuirea poate depăși doi ani, deschizând astfel oportunități pentru participarea la studii clinice, având în vedere că nu există tratamente validate de linia a doua după imunoterapie.
Unitatea de Oncologie Hepatică BCLC continuă să dezvolte proiecte de cercetare și inovare, având o abordare multidisciplinară centrată pe pacient. Printre inițiative se numără studiul microbiomului și răspunsului la imunoterapie, identificarea de noi markeri pentru medicina de precizie și utilizarea inteligenței artificiale pentru optimizarea diagnosticului și deciziilor clinice. Aceste direcții sunt integrate în programul BCLC.AI, care își propune să personalizeze managementul cancerului hepatic prin integrarea datelor biologice, clinice și imagistice.
În cazul colangiocarcinomului, s-au înregistrat progrese semnificative prin utilizarea imunoterapiei, precum durvalumab, un anticorp anti PD-L1, în combinație cu chimioterapia, precum și prin terapii țintite care vizează modificări moleculare specifice, cum ar fi pemigatinib, inhibitor FGFR, ivosidenib, inhibitor IDH1, și pembrolizumab, anticorp anti PD-1, destinate pacienților cu biomarkeri specifici.
