Raportul publicat de ENTSO-E confirmă că blackout-ul din 28 aprilie 2025 a fost unul dintre cele mai grave incidente energetice din Europa din ultimele două decenii, conform informațiilor transmise de Euronews. Pana de curent a afectat milioane de persoane, a întrerupt comunicațiile, a blocat transportul feroviar și a paralizat activitățile economice în diverse regiuni. În anumite zone, alimentarea cu energie electrică a fost restabilită abia după aproximativ 10 ore.
Supratensiunea, un factor-cheie
Experții subliniază că unul dintre elementele centrale ale crizei a fost incapacitatea rețelei electrice de a gestiona episoadele de supratensiune. Aceste episoade sunt caracterizate prin depășirea nivelurilor normale de tensiune din rețea, ceea ce poate duce la suprasolicitarea echipamentelor și la oprirea automată a unor instalații pentru protecție.
În cazul Peninsulei Iberice, fluctuațiile de tensiune au generat deconectări în lanț ale unităților de producție, inclusiv a sistemelor bazate pe tehnologii moderne frecvent utilizate în energia regenerabilă. Raportul descrie un mecanism de tip „cascadă”, în care dezechilibrele inițiale au dus rapid la prăbușirea unei părți semnificative a producției de energie.
Instalațiile cu convertoare, folosite pe scară largă în sursele regenerabile, s-au dovedit a fi mai puțin flexibile în fața variațiilor bruște de tensiune. Această rigiditate a amplificat efectele inițiale și a accelerat extinderea avariei. În același timp, operatorii de rețea, inclusiv Red Eléctrica de España, nu au reușit să identifice la timp riscurile, deși se indicase că parametrii sistemului se apropiau de limite critice.
Dezbaterea privind energia regenerabilă
Incidentul a stârnit o dezbatere intensă referitoare la dependența tot mai mare de sursele regenerabile și la planurile de renunțare la energia nucleară. Guvernul spaniol și o parte dintre experți au respins ideea că tranziția energetică ar fi fost cauza directă a blackout-ului, subliniind că problema a fost una complexă, legată de gestionarea rețelei și de adaptarea tehnologică.
Raportul final confirmă concluziile preliminare publicate anterior, menționând că nu a existat un singur factor declanșator, ci o combinație de condiții nefavorabile care au acționat simultan. Această „furtună perfectă” a evidențiat necesitatea modernizării sistemelor de monitorizare în timp real și a creșterii flexibilității infrastructurii energetice europene.
Pentru autorități și operatori, lecția principală este că tranziția energetică trebuie să fie însoțită de investiții în stabilitatea și reziliența rețelelor, pentru a preveni repetarea unor astfel de incidente.
