Deși nivelul stabilit este conform așteptărilor pieței, acesta marchează prima retrogradare de la momentul în care autoritățile au ajustat ținta la „în jur de 5%” pentru anul 2023. În 2020, China nu a stabilit o țintă de creștere din cauza impactului pandemiei.
Această schimbare sugerează o acceptare a unui ritm de creștere mai lent, în timp ce Beijingul caută să dezvolte motoare de creștere mai sustenabile, înlocuind modelul bazat pe investiții în imobiliare și infrastructură, alimentat de datorii. O țintă mai scăzută reduce de asemenea presiunea asupra oficialilor de a implementa stimulente agresive, într-un context de volatilitate pe piețele comerciale globale.
Ținta va fi anunțată oficial joi la Beijing, de către premierul Li Qiang, în cadrul prezentării raportului în fața parlamentului. Documentul va include și obiective legate de ocuparea forței de muncă și inflație, care vor influența volumul sprijinului fiscal pentru anul 2026.
Sesiunea legislativă începe într-un context în care incertitudinile externe afectează redresarea economică bazată pe exporturi. Creșterea conflictelor din Orientul Mijlociu riscă să perturbe rutele comerciale și să complice pregătirile pentru un summit între liderul chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump, programat „peste câteva săptămâni”, conform surselor citate.
Exporturile în creștere au contribuit cu o treime la avansul economic de 5% înregistrat anul trecut, cea mai mare pondere din 1997, evidențiind astfel dependența de cererea externă. Această situație subliniază un dezechilibru mai accentuat, având în vedere că eforturile de stimulare a consumului intern nu au reușit, până în prezent, să compenseze efectele prăbușirii pieței imobiliare.
Pe partea fiscală, China a anunțat că va menține deficitul bugetar la un nivel record de 4% din PIB, semnalizând astfel disponibilitatea de a continua cheltuielile pentru a susține cererea, inclusiv prin împrumuturi guvernamentale.
În același timp, ținta pentru inflația de consum rămâne fixată la 2%, aceasta fiind redusă anul trecut pentru a lua în considerare presiunile deflaționiste. Obiectivul este considerat un plafon, prețurile de consum fiind stabile în 2025, ceea ce a dus la cea mai scăzută inflație din 2009.
Guvernul și-a menținut și obiectivul de a crea peste 12 milioane de locuri de muncă noi, un indicator esențial pentru stabilitatea economică și socială în anul următor.
