Întrebat joi, în cadrul unei conferințe de presă, despre conflictul său cu Adrian Câciu, coleg din coaliție și fost ministru al Fondurilor Europene, referitor la cererea social-democratului de a publica datele de la BNR privind plățile din PNRR, Dragoș Pîslaru a declarat: „eu nu am dispute cu persoane care nu știu despre ce vorbesc sau sunt pur și simplu contributori direct la dezastrul care a condus la faptul că noi acum trebuie să reparăm situația PNRR”.
„Practic, ceea ce spun, și am explicat și în spațiul public, este că contul de la BNR este un cont colector. Acesta nu are nicio legătură cu managementul de cash pe care îl gestionează Ministerul de Finanțe. În același timp, secvențialitatea cererilor de plată este foarte clară pentru toată lumea. La cererea de plată 3, din cauza activității guvernelor anterioare, am avut o suspendare. Cererea de plată 4 nu a putut fi depusă din cauza faptului că PNRR-ul a fost găsit într-o situație dezastruoasă, fiind blocat, iar nerecunoașterea clară și asumarea Guvernului că anumite proiecte nu se mai pot finaliza a necesitat o revizuire. Așa cum am explicat în public, pas cu pas, de la venirea mea ca ministru, în a treia zi de ministeriat, până la finalizarea revizuirii, într-un proces extrem de complicat, România a trebuit să recâștige încrederea Comisiei Europene. Abia după această revizuire a PNRR și publicarea deciziei Consiliului, am putut depune cererea de plată 4. Cererea de plată 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro, este într-un stadiu avansat de consultare și verificare de către Comisia Europeană. Așa cum am menționat în spațiul public, în luna martie – cel mai probabil – vom avea aprobarea, unda verde din partea Comisiei Europene pentru plată”, a afirmat Dragoș Pîslaru.
Conform ministrului, termenul este exact cel pe care îl are Comisia Europeană, având în vedere că a existat luna decembrie și au trecut sărbătorile, Comisia Europeană își rezervă dreptul de a extinde termenul uzual, ajungând astfel la începutul lunii martie, când va fi și termenul final.
Pîslaru a explicat motivele pentru care nu sunt fonduri în contul de la BNR.
„Din acest punct de vedere, trebuie fie să fii rău intenționat, fie să nu cunoști cum stau lucrurile. De exemplu, ar fi trebuit ca atunci când eu am venit ca ministru și erau 6 miliarde în cont la BNR, să vi se pară că era o mare performanță. Adică, șase miliarde care trebuiau să fie cheltuite și nu erau. Acum nu mai sunt pentru că i-am cheltuit. Din 2021 până la venirea în iunie, nu se cheltuiseră pe PNRR decât patru miliarde. Guvernul a venit pe 23 iunie și a cheltuit peste șase miliarde, astfel că acum nu mai avem bani în contul de la BNR. Și întrebarea este, pentru orice om cu capul limpede și cu cunoștințe minime de economie și afaceri europene, e rău că ai cheltuit acești bani? Nu este exact responsabilitatea mea ca ministru să mă asigur că acești bani se cheltuie în proiectele de investiții pentru a le finaliza până la 31 august? Care este nesimțirea să poți spune că era mai bine să stea banii în cont?”, a adăugat Dragoș Pîslaru.
Fostul ministru Adrian Câciu i-a reproșat actualului șef de la Investiții Europene că din iunie 2025 România nu a accesat niciun cent din PNRR și are zero euro în conturi.
Referitor la cei 2,3 miliarde euro aferenți cererii de plată 4, termenul de validare de către Comisie a expirat duminică, 15 februarie, a acuzat Câciu.
„Personal, am dubii că CP 4 va fi validată mai devreme de mai 2026. Ceea ce este și mai grav! Cele menționate mai sus rezultă din execuțiile bugetare. De ce nu se prezintă public și asumat situația și auzim doar laude privind „explozia absorbției pe PNRR”? Care „explozie”? Cea realizată cu banii pe care România deja îi avea în conturi? Ministrul Fondurilor alege să facă declarații politice în loc să își asume și să explice de ce a pierdut 7 miliarde euro din PNRR? De ce nu a încasat cei 840 milioane euro din CP 3? Ce se întâmplă cu cei 2,3 miliarde euro din CP 4? Și cum crede el că vom încasa cei 10,5 miliarde euro rămași din PNRR până în august! Eu pot să înțeleg că actualul ministru al fondurilor este în guvern doar datorită lui Bolojan și că, dacă Bolojan pică, pleacă și el din viața politică mare, dar aici discutăm despre riscurile generate de faptul că România nu mai are bani PNRR în conturi (folosind bani naționali, cu costuri mari, dar și, dacă s-ar face corect înregistrarea pe execuție bugetară, deficit temporar mai mare), de faptul că România nu a încasat 3,1 miliarde euro din PNRR, ceea ce produce un „gol de casă” cu riscuri care se traduc inclusiv în rezerve și curs valutar. Care este planul de acțiune? Ca marketing, știu toți. Banii, unde sunt banii?”, a conchis Adrian Câciu.
