Sindicaliștii au emis un comunicat de presă în care critică proiectul bugetar al Guvernului, pe care îl consideră „un exercițiu de optimism contabil plătit de populație”. Aceștia afirmă că „proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026 propus de Guvernul condus de Ilie-Gavril Bolojan ridică serioase semne de întrebare privind realismul economic și responsabilitatea juridică a construcției bugetare”.
Conform sindicaliștilor, „Legea bugetului nu este un tabel contabil și nici un exercițiu de imagine, ci principalul instrument prin care statul transformă prognozele economice în obligații juridice și în limite reale de cheltuire a banilor publici. Tocmai de aceea, prima condiție a unui buget este realismul. Din acest punct de vedere, proiectul pentru 2026 începe cu o vulnerabilitate majoră: fundamentarea macroeconomică discutabilă. Guvernul construiește bugetul pe ipoteza unui PIB nominal de aproximativ 2.045 miliarde lei, o creștere economică reală de doar 1% și venituri bugetare de circa 736,5 miliarde lei. Într-o economie care a performat recent sub propriile prognoze oficiale, această arhitectură bugetară pare mai degrabă un exercițiu de optimism contabil decât o construcție responsabilă a unui prim-ministru”, a transmis SAALG.
Sindicaliștii subliniază că „cifrele cosmetizate statistic nu rezolvă dezechilibrul fiscal” și critică diminuarea consumului privat, precum și „dependența de fonduri europene”.
„Mai grav este faptul că proiectul bugetar conține o contradicție internă evidentă. Guvernul admite că măsurile de consolidare fiscală vor afecta consumul privat, dar continuă să mizeze pe investiții și exporturi ca motoare ale creșterii. În condițiile actuale ale economiei românești (costuri ridicate la energie, presiune asupra mediului de afaceri și dependență masivă de fonduri europene), această combinație pare imposibilă. Bugetul afirmă că investițiile vor salva creșterea economică, dar nu demonstrează că aceste investiții au finanțarea, capacitatea administrativă și calendarul real de implementare pentru a face acest lucru. Dependența excesivă de fondurile europene poate genera incertitudini privind realizarea investițiilor publice planificate”, a comunicat SAALG.
Sindicaliștii îl acuză pe premierul Bolojan că sacrificiul este cerut doar populației. Aceștia critică optimismul Guvernului în ceea ce privește colectarea veniturilor și „filozofia distribuirii poverii bugetare”.
„Din analiza proiectului rezultă că ajustarea fiscală cade în mod disproporționat asupra populației, prin erodarea veniturilor reale, în timp ce zona facilităților fiscale și a cheltuielilor fiscale nu este reevaluată cu aceeași severitate. Sacrificiul este cerut aproape exclusiv populației. Salariile bugetare rămân înghețate, pensiile rămân înghețate, alocațiile rămân înghețate, salariul minim este blocat, iar veniturile reale ale românilor scad pentru al doilea an consecutiv. Premierul, care nu explică niciodată de ce renunță la venituri prin excepții și facilități, se întoarce la popor doar atunci când mai inventează o formulă prin care să-i ceară încă un sacrificiu”, a adăugat SAALG.
Sindicaliștii și-au exprimat nemulțumirea față de datoria publică în creștere și de cheltuielile cu dobânzile.
„În forma actuală, proiectul propus de Guvernul Bolojan riscă să devină un buget al optimismului statistic și al austerității sociale, construit pe ipoteze fragile și pe sacrificiul populației care își vede veniturile diminuate”, au precizat reprezentanții SAALG.
