Moody’s a decis să reducă ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, situându-l în zona cu risc ridicat, adesea denumită „junk”. O altă problemă majoră este că agenția a plasat ratingul sub revizuire pentru o posibilă retrogradare suplimentară, invocând riscul crescut de neplată.
Importanța acestei acțiuni este semnificativă, deoarece situația Budapestei este alarmant de similară cu cea a altor capitale din Europa Centrală și de Est.
În comunicatul emis de Moody’s, un element esențial este lichiditatea. Agenția subliniază că informațiile referitoare la poziția de cash a orașului ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea acestuia de a-și onora toate obligațiile financiare. Pe scurt, nu este vorba doar despre politică, ci și despre disponibilitatea fondurilor necesare pentru a acoperi plățile scadente.
Moody’s mai menționează:
- incertitudinea privind transferurile obișnuite (când și dacă vor ajunge banii de la guvernul central);
- lichiditatea extrem de scăzută pentru a acoperi „golurile” de cash;
- tensiunile cu guvernul central care pot agrava situația.
Retrogradarea survine într-un moment delicat, având în vedere că Ungaria se pregătește pentru alegeri parlamentare în primăvara acestui an, iar partidul de opoziție TISZA conduce în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare a lui Viktor Orban.
Primarul Budapestei, Gergely Karacsony (membru al unui partid ecologist și critic vocal al lui Orban), a avertizat de mult timp că orașul se confruntă cu riscul insolvabilității. Acesta acuză guvernul că:
- a majorat semnificativ taxele și impozitele pentru capitală;
- a reținut fonduri promise;
- „stoarce” financiar marile municipalități pentru a preveni apariția unor modele alternative de guvernare.
Pe de altă parte, partidul lui Orban susține că problemele se datorează „cheltuielilor iresponsabile” ale primarului.
Un aspect exploziv al situației este reprezentat de contribuțiile de solidaritate pe care Budapesta trebuie să le plătească către guvernul central. Acestea au crescut de aproape nouă ori din 2019 (de când Karacsony este primar) și au ajuns în prezent să reprezinte aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Municipalitatea a demarat mai multe procese, susținând că taxa este neconstituțională, în timp ce guvernul o justifică prin redistribuirea fondurilor către localități mai sărace.
În plus, parlamentul Ungariei a adoptat recent o lege care ar putea obliga Budapesta să se împrumute în condiții neclara și care ar face primarul responsabil penal pentru eventualele nereguli.
Privind contextul din București, este important să ne concentrăm asupra a ceea ce se întâmplă la Budapesta. Deși Bucureștiul nu se confruntă cu aceleași probleme, lecția este relevantă: atunci când o capitală intră într-un conflict prelungit cu guvernul central și devine dependentă de transferuri imprevizibile, costul împrumuturilor poate crește semnificativ. Ratingul (sau percepția de risc) influențează direct:
dobânzile la împrumuturi pentru investiții (în infrastructură, transport, energie etc.);
încrederea furnizorilor și a pieței (contracte, plăți, termene);
capacitatea de a face față unor perioade dificile fără a reduce din servicii.
În București, unde orice blocaj financiar se resimte rapid în domenii sensibile (transport public, termoficare, reparații majore), o alarmă de tipul „lichiditate scăzută + transferuri nesigure” reprezintă o combinație care poate genera crize în lanț.
