„Trebuie să fim realiști și să vedem ce se întâmplă”, a declarat Frederiksen, referindu-se la atacurile președintelui american asupra Groenlandei, în cadrul unei conferințe organizate la prestigiosul centru universitar Sciences Po din Paris. El a fost alături de premierul groenlandez, Jens Frederik Nielsen, și ambii au fost aplaudați de mai multe ori, conform EFE.
Frederiksen a avertizat că „dacă europenii nu sunt capabili să se apere, în cele din urmă vor plăti cel mai mare preț”.
În opinia sa, europenii au greșit reducându-și cheltuielile militare, nu doar pentru că Rusia își întărea forțele și se pregătea să atace, așa cum a demonstrat în Ucraina, ci și pentru că mesajul transmis Statelor Unite era că preferau să aloce banii în alte direcții, bazându-se pe Washington pentru a-i salva în caz de probleme.
În actuala situație, prim-ministrul danez consideră că „cel mai important lucru este reînarmarea, nu până în 2035, așa cum a fost stabilit în NATO”, deoarece, având în vedere recentul context, „va fi prea târziu”.
El a subliniat că nu se poate construi o strategie proprie bazându-se pe alții, dar a adăugat că europenii „au nevoie de alianțe puternice”. În acest sens, a menționat că nu a înțeles de ce Franța se opune acordului comercial UE-Mercosur, subliniind că „apropierea de America Latină face parte din strategia noastră”, la fel ca și colaborarea cu Canada, Africa sau India.
Prim-ministrul a reafirmat că „Europa trebuie să fie întărită”, ceea ce implică accelerarea reînarmării, îmbunătățirea competitivității, controlul imigrației și abordarea tranziției ecologice, toate acestea având în vedere o perspectivă socială „echilibrată”.
Conform analizei sale, o lecție învățată din criza din Groenlanda este că „nu poți niciodată compromite valorile democratice” și că europenii trebuie să fie uniți pentru a susține principii precum suveranitatea și relațiile internaționale bazate pe reguli.
Premierul Groenlandei a explicat că situația cu care se confruntă este „gravă”, adăugând că, în urma atacurilor lui Trump, se află „sub o presiune intensă” și că încearcă să gestioneze frica care s-a răspândit printre cetățeni.
El a subliniat că groenlandezii doresc parteneri care respectă democrația și statul de drept, fiind acum mai îndreptați spre Europa pentru a-și apăra valorile. Deși a menționat că cultura lor este diferită de cea europeană, „ei vor să facă parte” din Europa.
În plus, s-a asigurat că Groenlanda este dispusă să „contribuie mai mult” la NATO, fiind conștientă că va trebui să își intensifice eforturile în domeniul securității într-o lume în continuă schimbare.
