Dobânda la care România se împrumută a scăzut la aproximativ 6,4% pe an, atingând cel mai redus nivel din ultimele două ani, conform unei postări pe Facebook a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare.
„Fiecare pas corect făcut înseamnă mai multă încredere din partea piețelor și costuri mai mici de finanțare pentru România. După decizia de ieri a CCR privind reforma pensiilor speciale — o reformă esențială, cerută și de UE pentru accesarea fondurilor din PNRR — obligațiunile României pe 10 ani s-au ajustat cu aproximativ 10 puncte de bază într-o singură zi și sunt cu circa 40 de puncte de bază sub nivelul de la începutul anului”, a anunțat ministrul.
Alexandru Nazare a subliniat că menținerea acestei tendințe va conduce la cheltuieli mai mici cu dobânzile pe termen lung.
„Scăderea dobânzilor la credite va avea loc treptat, însă faptul că statul se împrumută mai ieftin reprezintă un prim pas necesar. Consistența reformelor se va reflecta direct în buget, prin cheltuieli reduse cu dobânzile pe termen lung — ceea ce va însemna mai mulți bani disponibili pentru investiții și dezvoltare. România merită încrederea tuturor”, a adăugat ministrul Finanțelor.
Screenshot
Ce au decis judecătorii constituționali
În cadrul unei noi ședințe, cei 9 judecători ai Curții Constituționale au decis joi asupra reformei pensiilor speciale ale magistraților, așa cum a solicitat premierul Ilie Bolojan. Curtea a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea pentru Legea de modificare și completare a actelor normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea articolului 114 din Constituție, având în vedere reglementarea unui domeniu omogen de relații sociale și justificarea urgenței și necesității adoptării legii.
Comisia Europeană a confirmat, la solicitarea Mediafax, că a luat act de decizia Curții Constituționale a României referitoare la pensiile speciale, iar rezultatul evaluării sale privind respectarea jalonului aferent va fi comunicat oficialilor români.
Cât plătește România pe dobânzi externe
Conform celor mai recente date publicate de Banca Națională a României, în 2025, datoria externă totală a crescut cu 23,83 miliarde de euro, ajungând la 227,34 miliarde de euro.
Peste 78,9% din această sumă reprezintă datoria externă pe termen lung, respectiv 179,43 miliarde de euro.
În această sumă se includ operațiunile băncii centrale, ale companiilor și persoanelor private, dar cea mai mare parte provine din creditele administrației publice, care se ridicau la 125,57 miliarde de euro la finalul anului trecut.
Serviciul datoriei externe — suma totală plătită pentru rate și dobânzi — a fost de 85,79 miliarde de euro în 2025.
Din această sumă, costurile administrației publice cu dobânzile au fost de 11,48 miliarde de euro în 2025, conform datelor BNR.
