Documentele publicate de U.S. Department of Justice relevă că, într-un mesaj din octombrie 2014, un corespondent al lui Epstein (identitatea acestuia fiind cenzurată) afirma că ar fi discutat cu președintele rus, care ar fi fost „foarte bucuros” să îl întâlnească pentru o discuție despre „piețe financiare în secolul 21”. La scurt timp după primirea acestui mesaj, Epstein l-a redirecționat către Kathy Ruemmler, avocat care urma să iasă din funcția de consilier juridic la Goldman Sachs Group Inc. în urma dezvăluirilor referitoare la relația sa cu finanțatorul.
În corespondență, Epstein anticipa că recomandarea va fi să nu meargă „deocamdată”, iar răspunsul primit confirma această prudență: „Da, răspunsul meu este același… distracția ta este anulată”, i-ar fi scris Ruemmler.
Contextul geopolitic explica reticența: Rusia trimisese trupe pentru a anexa Crimeea de la Ucraina cu câteva luni înainte, ceea ce a dus la impunerea unor sancțiuni semnificative din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite, precum și la o criză ce a escaladat în cel mai mare conflict din Europa de după al Doilea Război Mondial.
Documentele arată o insistență continuă pentru o întâlnire directă, inclusiv prin intermediari politici. În ianuarie 2014, Epstein l-a contactat pe Thorbjorn Jagland, pe atunci secretar general al Council of Europe, sugerând că ar putea „explica” liderului de la Kremlin de ce Rusia ar trebui să aibă „o versiune sofisticată de bitcoin”. În aceeași perioadă, stațiunea Sochi se pregătea să găzduiască Jocurile Olimpice de iarnă 2014, pe care Putin le-a promovat ca o vitrină a revenirii post-sovietice.
În mai 2013, Epstein solicita lui Jagland să îi faciliteze o audiență, argumentând că are „soluția” pentru atragerea investițiilor occidentale prin „securitizarea” investițiilor rusești, cu statul asumând „prima pierdere”. Într-un schimb ulterior, Jagland îi transmite că „nu e ușor” să explice aceste idei și că rolul său ar fi mai degrabă „să obțină o întâlnire”.
În ciuda numeroaselor referințe la Putin în arhivă, documentele nu oferă dovezi că o întâlnire ar fi avut loc. Dmitry Peskov a declarat că, din câte știe, președintele rus nu s-a întâlnit cu Epstein.
Arhiva mai indică un interes constant pentru călătorii în Rusia. Epstein menționa că a avut vize rusești în mai mulți ani și că, în 2018, a fost avertizat că viza sa expiră și că ar avea nevoie de o invitație oficială pentru reînnoire.
De asemenea, documentele descriu contacte cu Sergei Belyakov, fost oficial implicat în organizarea forumului economic, precum și o afirmație dintr-un mesaj din 2015 în care Epstein susținea că a apelat la „prieteni” din FSB într-o dispută pe care o descria ca o tentativă de șantaj.
Documentele menționează că autoritățile din Norvegia au deschis o investigație de corupție privind legăturile lui Jagland cu Epstein, iar avocatul Anders Brosveet a comunicat că politicianul cooperează și neagă acuzațiile.
După alegerea lui Donald Trump, Epstein ar fi încercat să se prezinte ca o persoană capabilă să „explice” noua administrație unor interlocutori străini. Într-un mesaj din 2018, el afirmă că a discutat cu Vitaly Churkin, fost ambasador al Rusiei la ONU, despre cum ar trebui abordat Trump, sugerând că astfel de „insight”-uri ar putea ajunge și la Kremlin înaintea summitului de la Helsinki.
În general, corespondența din arhiva DOJ descrie un efort constant de a „intra” în cercurile de putere de la Moscova, însă, până în prezent, nu există dovezi ale unei întâlniri directe cu liderul rus.
