Iranul a continuat să exporte milioane de barili de petrol prin Strâmtoarea Ormuz din momentul începerii războiului, în ciuda închiderii efective a uneia dintre cele mai importante rute energetice la nivel global pentru majoritatea traficului comercial, conform unei analize realizate de AP, bazată pe date de monitorizare maritimă și de comerț.
Începând cu 1 martie, au traversat Strâmtoarea Ormuz cel puțin 89 de nave, inclusiv 16 petroliere, conform informațiilor furnizate de Lloyd’s List Intelligence. Acest volum rămâne însă sub nivelurile de dinaintea conflictului. În același timp, aproximativ 20 de nave au fost atacate în zonă, ceea ce a dus la restricționarea majorității activităților comerciale prin acest coridor esențial pentru transportul global de petrol și gaze.
Totuși, Iranul a reușit să exporte peste 16 milioane de barili de petrol de la începutul lunii martie, conform estimărilor Kpler. China a rămas principalul cumpărător al petrolului iranian, în contextul sancțiunilor impuse de Occident și al riscurilor crescute asociate transportului.
Analiștii remarcă o „reziliență continuă” a exporturilor iraniene, afirmând că Teheranul a reușit nu doar să obțină venituri din vânzările de petrol, ci și să își protejeze canalul de export prin controlul asupra punctului strategic de trecere. „Strâmtoarea nu este pur și simplu închisă”, a explicat Kun Cao, director de clienți la firma de consultanță Reddal. Potrivit acestuia, traficul este „închis selectiv pentru anumite nave, în timp ce continuă să funcționeze pentru exporturile iraniene și pentru un set restrâns de mișcări tolerate ale unor nave non-iraniene”.
Conform Lloyd’s List Intelligence, peste o cincime dintre navele care au tranzitat Strâmtoarea Ormuz între 1 și 15 martie erau considerate afiliate Iranului, în timp ce alte nave aveau legături cu China și Grecia. O parte dintre traversări au fost efectuate în regim „dark”, fără semnalizare completă, pentru a evita sancțiunile occidentale și supravegherea autorităților.
Recent, unele nave cu legături cu India și Pakistan au reușit să treacă prin strâmtoare, pe fondul intensificării negocierilor diplomatice. Petrolierul MT Karachi, sub pavilion pakistanez și controlat de Pakistan National Shipping Corp., a traversat duminică, conform Lloyd’s List Intelligence.
De asemenea, transportatoarele de gaz petrolier lichefiat Shivalik și Nanda Devi, sub pavilion indian și deținute de Shipping Corp. of India, au traversat strâmtoarea în jurul datelor de 13-14 martie. Gazul petrolier lichefiat este utilizat drept combustibil de bază pentru gătit de milioane de gospodării din India. Ministrul indian de externe, Subrahmanyam Jaishankar, a declarat pentru Financial Times că trecerea celor două nave a fost posibilă în urma unor discuții cu Iranul. Irakul poartă negocieri similare pentru a permite trecerea petrolierelelor sale.
Richard Meade, editor-șef al Lloyd’s List, a afirmat că unele nave ar putea tranzita zona „cu cel puțin un anumit nivel de intervenție diplomatică”. În acest context, Iranul ar fi creat „un coridor sigur” de-a lungul coastei sale, care permite anumitor nave să treacă cu un risc redus. Analize anterioare ale platformei MarineTraffic au arătat că unele nave aflate în apropierea strâmtorii s-au declarat ca fiind legate de China sau având echipaje integral chineze, pentru a diminua riscul unui atac, profitând de relațiile mai apropiate dintre Beijing și Teheran.
Pe piața petrolului, efectele conflictului au fost imediate. Prețul țițeiului a crescut cu peste 40% de la începutul războiului, depășind pragul de 100 de dolari pe baril. În acest context, președintele american Donald Trump a exercitat presiuni asupra aliaților și partenerilor comerciali pentru a trimite nave militare și a redeschide Strâmtoarea Ormuz, în speranța de a stabiliza piața.
În plus, administrația americană a comunicat că permite petrolierele iraniene să traverseze strâmtoarea pentru a preveni o criză globală de aprovizionare. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat pentru CNBC că „navele iraniene au reușit deja să iasă, iar noi am permis asta pentru a alimenta restul lumii”. În același timp, Statele Unite au efectuat atacuri asupra unor ținte militare pe insula Kharg, un punct-cheie pentru rețeaua petrolieră iraniană, însă Trump a menționat că, pentru moment, infrastructura petrolieră a Iranului a fost cruțată.
Analiștii ING avertizează, totuși, că, dacă strategia Teheranului este de a provoca presiune economică prin creșterea prețurilor energiei, numărul navelor pe care le va lăsa să treacă prin Strâmtoarea Ormuz ar putea rămâne foarte limitat. Astfel, una dintre cele mai importante artere energetice ale lumii continuă să opereze doar parțial, sub control strict și în funcție de interesele strategice ale Iranului.
