Partidele din coaliția de guvernare din Germania propun modificări semnificative ale regulilor privind acordarea ajutoarelor sociale pentru persoanele apte de muncă, fiind prezentate politic ca o „reformă” a sistemului de sprijin, conform informațiilor din presa germană.
Cu toate acestea, dezbaterea depășește aceste ajustări punctuale, având o miză mai mare: finanțele publice. După o perioadă descrisă în spațiul public drept un „Herbst der Reformen” (o „toamnă a reformelor” cu rezultate contestate), guvernul și opoziția se confruntă cu întrebarea esențială: ce reforme pot fi implementate fără a crește costurile statului social într-o economie afectată și cu resurse fiscale limitate.
Conform proiectului, modificările propuse vizează reintroducerea și întărirea obligațiilor de cooperare ale beneficiarilor, reguli care fuseseră relaxate cu ocazia introducerii „Bürgergeld” (venitul de cetățean) în 2023. De asemenea, textul sugerează criterii mai stricte pentru accesul la sprijin, având în vedere persoanele cu active semnificative sau locuințe considerate prea mari, precum și consolidarea puterii de apreciere a centrelor de ocupare (jobcenter) în evaluarea cazurilor individuale.
Rata de beneficiari SGB II/Bürgergeld în rândul românilor din Germania este de 8,7%, conform unei analize Mediendienst Integration publicate în noiembrie 2025. Se estimează că aproximativ 78.000 de români ar beneficia de această schemă de ajutor.
Modificările la „Bürgergeld”
Proiectul prevede o înăsprire a sancțiunilor și a obligațiilor de cooperare cu jobcenter-ele, precum și o limitare mai strictă a protecției pentru active și locuință:
- după două absențe nemotivate la programările jobcenter, beneficiarul ar urma să primească o reducere de 30%; la a treia abatere, plățile ar putea fi suspendate complet, cu excepția chiriei, care ar fi plătită direct proprietarului; înainte de suspendarea totală, ar avea loc o audiere în caz de indicii de boală, iar în cazul copiilor și adolescenților, reducerea nu se va aplica.
- reducerea standard (regelbedarf) poate ajunge la -30% timp de trei luni în cazuri precum abandonarea unei măsuri de sprijin sau lipsa candidaturilor, fiind mai severă decât anterior.
- dispare „karenzzeit” (perioada de grație) în care se tolerau active mai mari; activele vor fi luate în considerare din prima zi, iar pragurile de protecție vor fi diferențiate pe grupe de vârstă.
- în ceea ce privește locuința, în locul preluării automate a chiriei în primul an, statul va acoperi cel mult 1,5 ori limita locală considerată „rezonabilă”, restul urmând a fi suportat de beneficiar sau ar putea conduce la mutare; autoritățile din domeniul forței de muncă vor verifica mai activ respectarea „frânei chiriilor” (mietpreisbremse).
- cuantumurile rămân neschimbate: pentru o persoană singură, reperul va fi de 563 euro (din 2024), cu niveluri diferite pentru cupluri și minori.
Executivul afirmă că scopul este accelerarea reinserției pe piața muncii și reducerea abuzurilor; în prezent, aproximativ 5,5 milioane de persoane primesc Bürgergeld, iar „refuzul total” al muncii ar reprezenta sub 1%, conform datelor din presa germană.
Miza bugetară: cheltuieli mari, economii incerte
Disputa politică se concentrează în principal pe aspectele financiare. Cheltuielile cu Bürgergeld ar putea atinge în 2024 un nivel record de 51,7 miliarde euro (din care 29,2 miliarde euro pentru sumele de bază, 12,4 miliarde euro pentru chirie și încălzire, 3,7 miliarde euro pentru integrarea pe piața muncii și 6,5 miliarde euro costuri administrative). În interiorul coaliției au existat declarații publice foarte diferite privind potențialul de economisire. În varianta de proiect atribuită Ministerului Muncii, se menționează lipsa unor economii „notabile” strict din modificarea regulilor, speranța fiind că înăsprirea sancțiunilor va determina ieșirea mai multor persoane din sistem; o ipoteză invocată sugerează că 100.000 de persoane care nu ar mai primi prestația ar însemna aproximativ 850 milioane euro economisiți.
Pensiile: reforma „scumpă” care apasă pe spațiul fiscal
În paralel, Germania discută reforma pensiilor într-un climat tensionat. Bundestagul a dezbătut în 2025 proiecte menite să stabilizeze nivelul pensiilor și să asigure egalizarea completă a perioadelor de creștere a copiilor, precum și întărirea pensiilor ocupaționale – teme care, conform criticilor, pot genera presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. În timpul dezbaterilor parlamentare, s-a menționat că pachetul ar putea reprezenta „o povară suplimentară permanentă” pentru bugetul federal, în timp ce economiști și organizații de angajatori au solicitat schimbări mai profunde, inclusiv discuții despre vârsta de pensionare.
