Guvernul francez a reușit vineri să depășească două moțiuni de neîncredere legate de buget, apropiindu-se astfel de adoptarea unui buget de stat pentru anul în curs, conform informațiilor oferite de POLITICO.
Moțiunea depusă de partidul de extremă stânga France Neînfruntată a obținut 269 de voturi, cu 19 mai puține decât ar fi fost necesar pentru a fi adoptată.
Pe de altă parte, inițiativa Adunării Naționale, care provine din partea de extremă dreapta, a fost susținută de doar 142 de parlamentari, conform aceleași surse.
Aceste două formațiuni politice au încercat să îndepărteze guvernul condus de premierul Sébastien Lecornu, după ce acesta a decis să utilizeze o procedură constituțională pentru a impune bugetul Franței pentru anul 2026.
Decizia a fost luată în contextul în care parlamentul nu a reușit să adopte un buget până la sfârșitul anului 2025.
Această procedură, denumită articolul 49.3 din Constituție, permite guvernului să adopte o lege fără a solicita votul în parlament. Opoziția, însă, își poate exercita dreptul de a depune o moțiune de neîncredere.
Marți, premierul Sébastien Lecornu a apelat la articolul 49.3 pentru partea de buget referitoare la creșterea veniturilor. Acesta intenționează să utilizeze din nou această măsură vineri, în legătură cu cheltuielile statului.
Rezultatul votului era anticipat, deoarece partidele de extremă nu dispun de suficiente voturi pentru a răsturna executivul.
Socialiștii, care au adoptat o poziție mai moderată și care au jucat un rol esențial în menținerea echilibrului politic, nu au susținut moțiunile după ce au obținut concesii bugetare de ultim moment din partea guvernului.
Franța se confruntă acum cu presiuni din partea piețelor financiare și a instituțiilor internaționale pentru a reduce deficitul bugetar.
Acesta a ajuns anul trecut la 5,4% din PIB, iar datoria publică ar putea să ajungă la 118,2% din PIB în 2026, conform estimărilor oficiale.
Parlamentul, fiind fragmentat, nu a reușit pentru al doilea an consecutiv să elaboreze un buget de stat fără intervenția guvernului, deși premierul a promis că va promova dialogul și consensul.
Cu toate acestea, deputații au reușit să ajungă la un acord privind finanțarea sistemului de securitate socială.
În absența unui buget aprobat la timp, autoritățile au decis să prelungească aplicarea bugetului pe 2025 și în noul an.
Săptămâna trecută, Sébastien Lecornu a anunțat că va recurge la articolul 49.3 pentru a adopta bugetul, deși în luna octombrie respinsese această opțiune.
Bugetul propus pentru 2026 ar urma să înregistreze un deficit de aproximativ 5% din PIB și rămâne sub procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene.
Guvernul de la Paris și-a asumat angajamentul de a reduce deficitul sub pragul de 3% din PIB până în anul 2029, conform reglementărilor Uniunii Europene.
