Ofensiva Israelului împotriva Iranului generează un impact economic tot mai pronunțat, costurile fiind estimate la zeci de miliarde de șekeli, ceea ce reprezintă aproximativ 2% din produsul intern brut (PIB) al țării. Aceasta contribuie la creșterea datoriei publice, facturile continuând să se acumuleze pe parcursul conflictului, conform informațiilor furnizate de EFE.
Economistul israelian Esteban Klor, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, a explicat pentru EFE că „costul economic al războiului provine din trei factori principali: cheltuielile militare directe, pagubele cauzate de atacurile iraniene asupra infrastructurii și locuințelor din Israel, precum și paralizarea parțială a activității economice în diverse sectoare”.
Estimările israeliene indică faptul că războiul costă în jur de 20 de miliarde de șekeli (aproximativ 5,5 miliarde de euro) pe săptămână. Astfel, după două săptămâni de lupte, impactul total se apropie de 40 de miliarde de șekeli (peste 11 miliarde de euro), echivalentul a aproape 2% din PIB-ul Israelului.
O parte din cheltuielile militare se leagă de utilizarea intensivă a sistemelor de apărare antirachetă. Israelul folosește diverse interceptoare, iar costurile acestora variază în funcție de tipul de amenințare. Aceste cifre reflectă doar prețul proiectilelor, excluzând costul bateriilor sau al lansatoarelor.
Klor a amintit că, în războiul de 12 zile cu Iranul din iunie 2025, costul zilnic a fost estimat la aproximativ 2 miliarde de șekeli (550 de milioane de euro), iar impactul total s-a ridicat la aproape 25 de miliarde de șekeli (aproape 7 miliarde de euro) atunci când au fost incluse cheltuielile directe și scăderea producției.
Expertul a subliniat că o parte din costurile crescute ale ofensivei actuale se explică prin faptul că Israelul se confruntă, de asemenea, cu alte fronturi deschise, în special cu gruparea șiită libaneză Hezbollah la granița de nord.
Klor a afirmat că conflictul pune presiune asupra finanțelor publice. Noul buget aprobat de guvernul israelian pentru 2026 preconizează o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare, cu o investiție de 38 de miliarde de șekeli (10,6 miliarde de euro), însă aceasta nu acoperă toate costurile generate de război.
O parte semnificativă a impactului economic, cum ar fi pierderile de producție din cauza opririi activităților în timpul stării de urgență, nu este reflectată direct în bugetul de stat.
Conform lui Klor, deficitul public, inițial prognozat la aproximativ 3,9% din PIB, va „depăși probabil 5%” din cauza creșterii cheltuielilor și a absenței măsurilor actuale pentru compensarea acestora prin reduceri de cheltuieli sau creșteri de impozite.
Economistul a menționat că această situație este influențată parțial de contextul politic intern, care se desfășoară într-un an electoral, guvernul evitând implementarea măsurilor nepopulare.
Se preconizează că creșterea deficitului va determina o creștere a datoriei publice în anii următori. Înainte de izbucnirea conflictului din Gaza, datoria Israelului era echivalentă cu aproximativ 60% din PIB-ul său, după atacul grupării islamiste palestiniene Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023.
Impactul cumulativ al diferitelor conflicte și creșterea cheltuielilor militare ar putea face ca datoria să depășească 70% din PIB, conform estimărilor lui Klor.
Economistul a subliniat că problema nu se limitează la viitorul apropiat, considerând că cheltuielile pentru apărare vor rămâne ridicate în următorul deceniu, ceea ce va obliga Israelul să găsească soluții pentru a finanța acest efort fără a afecta creșterea economică.
Printre posibilele soluții, Klor a subliniat necesitatea promovării unor reforme pentru stimularea creșterii economice și extinderea participării pe piața muncii, în special în comunitatea ultraortodoxă.
De asemenea, el a avertizat asupra unei alte probleme care preocupă anumiți economiști: creșterea emigrației israelienilor cu înaltă calificare.
În ceea ce privește impactul factorilor externi, cum ar fi scumpirea petrolului din cauza tensiunilor regionale și a crizei din Strâmtoarea Ormuz, economistul consideră că efectele vor fi relativ limitate comparativ cu costul direct al conflictului.
„Israelul importă petrol, dar are și propria producție de gaze naturale, ceea ce contribuie la atenuarea impactului energetic”, a explicat el.
Cu toate acestea, provocarea principală rămâne costul direct al unui război pe care autoritățile israeliene nu par să fie înclinate să-l încheie în curând.
