Pe piețele internaționale, impactul geopolitic s-a resimțit imediat în prețuri: Brent (contractul pentru luna mai) era cotat luni dimineață la aproximativ 78,05 dolari/baril, după ce atingea un vârf intraday de 82,37 dolari/baril.
Ormuz, „robinetul energetic” al lumii
Escaladarea din weekend, care a inclus atacuri din partea SUA și Israel asupra Iranului, urmate de reacția Teheranului, a readus în discuție temerile legate de securitatea transporturilor în jurul Strâmtorii Ormuz. Aceasta este una dintre cele mai vulnerabile zone ale infrastructurii energetice globale, prin care circulă aproximativ o cincime din petrolul transportat la nivel mondial.
În acest context, nu este important doar echilibrul cerere–ofertă, ci și așa-numitul „premiu de risc geopolitic”: piețele impun un cost pentru probabilitatea, chiar și fără certitudini, de întreruperi în aprovizionare. Chisăliță sintetizează situația astfel: „Când Ormuzul tremură, tremură tot lanțul economic mondial.”
Ce înseamnă asta pentru prețul la pompă
În România, unde peste jumătate din prețul carburanților este reprezentat de taxe (accize + TVA), efectul nu este imediat, dar devine inevitabil, conform declarațiilor șefului AEI. El estimează că, în structura actuală a prețului, o creștere a petrolului cu:
- +10 dolari/baril ar putea adăuga 0,70 lei/litru
- +20 dolari/baril ar însemna 1 leu/litru
- +30 dolari/baril ar putea urca prețul cu până la 2,5 lei/litru
În prezent, la benzinării, benzina standard se comercializează între 7,93 și 8,09 lei/litru, iar motorina standard între 8,27 și 8,40 lei/litru, conform cotațiilor publicate luni. În acest context, o creștere de 1–2 lei/litru (în funcție de durată și amplitudine) ar putea duce rapid prețurile către pragul de 9–10 lei.
Efecte în lanț: transport, alimente, inflație
Creșterea prețului petrolului se răsfrânge asupra economiei: generează costuri mai mari de transport, exercită presiune asupra lanțurilor logistice, conduce la scumpiri în domeniul alimentar și contribuie la o inflație mai persistentă, chiar într-un moment în care politica monetară este deja o preocupare, avertizează Chisăliță.
Pot fi temperate scumpirile?
Pe termen scurt, piața ia în considerare posibile măsuri de atenuare: creșteri ale producției în cadrul OPEC+ și utilizarea rezervelor strategice. Totuși, riscurile militare și cele legate de navigație rămân factori cruciali; de exemplu, S&P Global Platts a anunțat măsuri excepționale privind evaluarea unor cotații din regiune, invocând perturbările în transportul prin Ormuz.
În analiza AEI, factorul esențial pentru România nu este doar „cât urcă barilul”, ci și cât de rapid se reflectă scumpirea la pompă (de obicei cu un decalaj de la câteva zile la 2–3 săptămâni). De asemenea, guvernul ar putea interveni, în cazul în care situația se prelungește, pentru a reduce accizele pe o anumită perioadă.
