Creșterea prețurilor la gaze și petrol are potențialul de a exercita presiune ascendentă asupra inflației, ceea ce ar putea schimba radical planurile celor două mari bănci centrale ale lumii. Prin urmare, actualizările previziunilor macroeconomice ale acestor instituții sunt deosebit de relevante în cadrul reuniunilor programate pentru această săptămână, miercuri pentru Fed și joi pentru BCE, conform El Economista.
Ambele instituții subliniază de luni de zile importanța datelor macroeconomice în orientarea politicilor lor. În cazul BCE, aceasta se datorează faptului că, înainte de izbucnirea conflictului din Iran, era dificil de anticipat dacă următoarea mișcare va fi o reducere sau o creștere a ratei dobânzii, având în vedere că inflația din zona euro se afla într-un moment rar de echilibru. Dacă inflația ar crește, banca centrală ar putea decide să majoreze ratele, iar dacă ar apărea semne de slăbiciune, ar putea opta pentru o reducere a acestora.
În ceea ce privește Fed, situația este mai complexă, deoarece președintele instituției, Jerome Powell, a subliniat că deciziile sunt „dependente de date”, inclusiv pentru a se proteja împotriva criticilor lui Donald Trump, care insistă asupra necesității de a reduce ratele dobânzilor și exercită o presiune constantă asupra lui Powell, care invocă datele economice ca principal argument.
Marea întrebare cu care se confruntă piețele în prezent, și la care BCE și Fed vor dori un răspuns, este modul în care perspectiva ratelor dobânzilor s-a schimbat după izbucnirea războiului și creșterea prețurilor petrolului și gazelor naturale. În doar două săptămâni, tumultul generat de conflict a modificat scenariul anticipat de investitori pentru lunile următoare, atât pentru Fed, cât și, în special, pentru BCE.
Instituția condusă de Christine Lagarde avea anterior previziuni de stabilitate pentru perioada următoare, cu o inflație medie estimată la 1,9% pentru 2026, 1,8% pentru 2027 și 2% pentru 2028. În acest context, piața se aștepta ca banca centrală să mențină ratele dobânzilor neschimbate în acest an, cu o probabilitate redusă pentru o eventuală scădere.
Însă războiul a schimbat situația: vânzarea generalizată a obligațiunilor suverane din zona euro reflectă temerile investitorilor că BCE ar putea fi nevoită să majoreze ratele dobânzilor ca răspuns la o posibilă creștere a inflației. Scenariul considerat cel mai probabil în prezent este ca banca centrală să majoreze ratele de două ori în acest an, fiecare cu câte 25 de puncte de bază. Dacă acest scenariu se va confirma, prima majorare ar putea avea loc la reuniunea din iunie, iar a doua la cea din septembrie.
Totuși, având în vedere prudența obișnuită a BCE și reticența de a repeta greșelile din 2011, când sub conducerea lui Jean-Claude Trichet a fost adoptată o majorare a dobânzii considerată ulterior o eroare, este posibil ca banca centrală să opteze pentru o abordare precaută și o analiză atentă a situației, pentru a evita decizii pripite într-un context volatil. Deși incertitudinea legată de război rămâne ridicată, se așteaptă o schimbare de ton în comunicarea BCE. Analiștii Bank of America anticipează „o înăsprire a discursului” ca fiind cel mai probabil rezultat al reuniunii din această săptămână.
În ceea ce privește Fed, piața a trecut de la anticiparea a două reduceri de 25 de puncte de bază ale dobânzii în 2026, în lunile iunie și septembrie, la așteptarea unei singure reduceri, pe fondul temerilor legate de revenirea inflației. Donald Trump va continua probabil să ceară scăderea dobânzilor, însă riscurile unor noi creșteri de prețuri nu susțin, în acest moment, o astfel de decizie.
Christian Scherrmann, economist-șef al DWS pentru SUA, explică faptul că „previziunile macroeconomice actualizate vor fi deosebit de interesante, în special cele referitoare la inflație. Probabil vom observa un tipar cunoscut: o inflație mai ridicată, dar schimbări minore sau inexistente în inflația de bază, pe piața muncii sau în creșterea economică.”
Cheia rămâne durata conflictului din Iran și, mai ales, dacă acesta va evolua într-o nouă criză inflaționistă care va necesita intervenții suplimentare.
