Miza scrutinului depășește disputa electorală internă. O posibilă victorie a formațiunii Tisza, condusă de Péter Magyar, ar diminua presiunea imediată asupra instituțiilor europene și ar oferi Bruxellesului timpul necesar pentru a evita o confruntare directă cu Budapesta. În contrast, o nouă victorie a lui Orbán ar putea forța Uniunea Europeană să adopte măsuri mai stricte, conform unei analize TPV.
O victorie a lui Viktor Orbán ar crea dificultăți semnificative pentru Uniunea Europeană. Timp de 16 ani, Viktor Orbán a demonstrat cât de vulnerabil este mecanismul decizional al UE atunci când un stat membru utilizează dreptul de veto pentru a bloca decizii esențiale. În trecut, aceste blocaje puteau fi gestionate prin negocieri, compromisuri sau concesii, însă situația actuală este mult mai tensionată.
Invazia Rusiei în Ucraina, începută în februarie 2022, și schimbările din politica de securitate a Statelor Unite au amplificat presiunea asupra Uniunii Europene, care trebuie să reacționeze rapid în privința unor chestiuni precum sprijinul militar pentru Kiev, pachetele de sancțiuni, finanțarea apărării, integrarea piețelor de capital și reglementarea digitală.
În acest context, scurgerile de informații publicate la sfârșitul lunii martie și începutul lunii aprilie au intensificat suspiciunile legate de relația Budapestei cu Moscova. Conform acestor informații, ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, l-ar fi informat pe omologul său rus, Serghei Lavrov, despre stadiul negocierilor europene privind aderarea Ucrainei, chiar în timpul summitului Consiliului European din decembrie 2023. De asemenea, o discuție a fost menționată în care Viktor Orbán i-ar fi comunicat lui Vladimir Putin că este „la dispoziția sa” pentru orice problemă în care poate ajuta.
Datele prezentate de lectorul de la University College London, Michal Ovádek, arată că Ungaria a folosit dreptul de veto de 21 de ori din 2022 până în prezent, ceea ce reprezintă aproape jumătate din totalul de 48 de veto-uri înregistrate în istoria Uniunii Europene pe teme de politică externă și buget.
În paralel, procedura prevăzută de Articolul 7, care poate duce la suspendarea dreptului de vot al unui stat membru pentru încălcări persistente ale valorilor europene, rămâne blocată. Demersul a fost inițiat împotriva Ungariei de Parlamentul European în 2018, dar nu a generat rezultate decisive, deoarece este necesară unanimitatea celorlalte 26 de state membre pentru a constata o încălcare, iar Slovacia, condusă de Robert Fico, nu susține o astfel de decizie.
În fața acestui impas, la Bruxelles sunt analizate mai multe opțiuni. Una dintre ele ar putea fi relansarea procedurii Articolului 7 pe baza încălcării solidarității în politica externă și de securitate comună, nu doar pe criterii legate de statul de drept. Alte soluții discutate includ reducerea accesului Ungariei la informații sensibile, menținerea acesteia în afara unor reuniuni restrânse sau restricționarea indirectă a unor beneficii, cum ar fi împrumutul de 17,4 miliarde de euro solicitat prin mecanismul european SAFE pentru apărare.
Unele măsuri informale par deja să fie în vigoare. Franța a confirmat că reține anumite informații în reuniunile la care participă Szijjártó, iar președintele Consiliului European, António Costa, a declarat public că Orbán nu mai acționează cu bună-credință. Rezultatul este, conform diplomaților europeni, o Uniune în două viteze: 26 de state care poartă negocieri reale și un al 27-lea membru care își păstrează formal dreptul de vot și de veto, dar este din ce în ce mai des ocolit.
Totuși, soluțiile structurale rămân greu de implementat. Trecerea de la unanimitate la vot majoritar în politica externă ar necesita tot unanimitate pentru activarea clauzelor speciale din tratate, ceea ce înseamnă că Ungaria poate bloca reforma menită să reducă puterea sa de blocaj. Nici condiționarea financiară mai severă în viitorul buget multianual al UE nu pare simplu de impus, deoarece Budapesta trebuie să aprobe la rândul său cadrul financiar.
Experiența maghiară influențează deja discuțiile despre extinderea Uniunii Europene. În condițiile în care Uniunea negociază aderarea cu până la nouă state candidate, inclusiv Ucraina și mai multe țări din Balcanii de Vest, la Bruxelles se discută ideea ca noii membri să nu primească imediat drept de veto, cel puțin într-o perioadă de tranziție.
Indiferent de rezultatul alegerilor de duminică, problema fundamentală rămâne: cum poate Uniunea Europeană să funcționeze rapid și coerent atunci când unul dintre membrii săi contestă direcția comună a blocului. O eventuală schimbare de putere la Budapesta ar putea reduce tensiunea pe termen scurt, dar nu ar elimina vulnerabilitatea instituțională pe care cazul Orbán a evidențiat-o.
