Majorările repetate ale TVA-ului și introducerea accizei pe zahărul din băuturile răcoritoare au avut efecte negative asupra numărului de angajați, cifrei de afaceri, volumelor vândute și asupra prețurilor pentru consumatori. Impactul acestor schimbări se resimte într-un sector care până recent era considerat unul dintre cele mai performante din industria alimentară, având o conformare fiscală de 100%.
Asociația Națională a Băuturilor Răcoritoare (ANBR) reprezintă industria de băuturi răcoritoare din România, incluzând cei mai importanți producători din domeniu, precum și operatori din industrii conexe, cum ar fi furnizorii de arome și ambalaje. ANBR este membră a Federației Patronale din Industria Alimentară (ROMALIMENTA) și a Uniunii Europene a Asociațiilor Producătorilor de Băuturi Răcoritoare (UNESDA).
Analiza elaborată de Academia de Studii Economice (ASE) se bazează pe datele a 12 companii reprezentative, care acoperă aproximativ 94% din cifra de afaceri a sectorului de băuturi nealcoolice.
„Succesiunea șocurilor fiscale a redus consumul”, se menționează în concluziile studiului prezentat vineri la ASE.
În perioada 2023-2024, prețurile băuturilor răcoritoare au crescut cu 32,5%, o valoare semnificativ mai mare decât creșterea medie a prețurilor pentru produsele alimentare (17,6%) și a inflației generale (16,2%). Din 2023 până în prezent, un litru de suc s-a scumpit, în medie, cu 1,2 lei la raft, ceea ce reprezintă o majorare între 25% și 50%, în funcție de dimensiunea ambalajului.
Chiar dacă cifra de afaceri a evoluat pozitiv de la an la an, analiza volumelor vândute indică o scădere semnificativă de peste 9,5%, cauzată de presiunea fiscală și de factorii economici conjuncturali.
„Industria băuturilor răcoritoare și a apelor îmbuteliate înseamnă oameni, investiții și contribuții importante la bugetul statului. Este un sector care a crescut constant și a investit în tehnologii moderne și sustenabile. Totuși, în ultimii ani, succesiunea șocurilor fiscale a redus consumul, a amânat investițiile și a pus presiune pe locurile de muncă. Pentru a continua să investim în România, avem nevoie de un cadru fiscal predictibil și nediscriminatoriu”, a declarat Alice Nichita, președintele ANBR.
Datele au fost prezentate odată cu lansarea studiului „Impactul socio-economic al industriei băuturilor răcoritoare din România”, realizat de ANBR în parteneriat cu Academia de Studii Economice din București (ASE).
Studiul subliniază rolul strategic al industriei băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate în economia națională, precum și efectele semnificative ale modificărilor fiscale succesive și discriminatorii din ultimii ani.
„Studiul realizat de echipa ASE subliniază importanța industriei băuturilor răcoritoare pentru economie, ocuparea forței de muncă și bugetul de stat. De asemenea, analiza evidențiază impactul cumulativ al modificărilor fiscale și de reglementare din ultimii ani. Concluzia este clară: stabilitatea și predictibilitatea fiscală sunt esențiale pentru menținerea unei industrii performante și competitive”, a declarat Prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul ASE.
Industria băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate reprezintă unul dintre cele mai eficiente segmente ale industriei alimentare românești:
- contribuie cu peste 0,6% la PIB-ul României;
- generează 3,7 miliarde lei valoare adăugată brută (pentru anul 2024);
- susține aproximativ 10.000 de locuri de muncă directe și alte 60.000 de joburi în lanțul de valoare;
- contribuie cu aproximativ 1 miliard lei anual în taxe și impozite directe;
- are 100% conformare fiscală, fără evaziune;
- oferă salarii peste media națională;
- contribuie la reducerea deficitului balanței comerciale.
În același timp, studiul arată că TVA aplicat inclusiv accizelor amplifică efectul de scumpire pentru consumatori. Deși accizele sunt ușor de colectat și contribuie la veniturile bugetare pe termen scurt, acestea generează presiuni inflaționiste, reduc cererea și afectează investițiile și competitivitatea.
Concluzia autorilor studiului este că industria funcționează ca un motor principal al sectorului băuturilor, însă rămâne vulnerabilă la șocuri fiscale, care se transmit rapid prin ajustări ale forței de muncă și creșteri de prețuri.
