În cadrul unei întâlniri cu lideri de afaceri la portul din Belgia, Macron a subliniat importanța protejării bazei industriale a Europei pentru a menține locurile de muncă și modelul social, în special în sectoare precum industria chimică, semiconductorii și tehnologiile avansate. „Dacă dorim să păstrăm joburile pe acest continent (…) trebuie să păstrăm și să definim, prin design, conținut european”, a afirmat el.
În contrast, Merz a transmis un mesaj mai rezervat, subliniind că regulile de „preferință europeană” ar trebui aplicate „inteligent”, exclusiv în sectoare critice și ca „ultimă soluție”. El a argumentat că conceptul de „Made in Europe” nu ar trebui să se limiteze la cote de conținut sau la criterii de achiziții publice, ci să presupună, în principal, o birocrație redusă, o piață unică mai eficientă și diversificarea comerțului.
Schimbul de opinii evidențiază tensiunile existente între cele două mari economii ale Uniunii Europene, în contextul în care UE caută un răspuns coerent la provocările legate de competitivitate. Europa se confruntă cu probleme persistente, precum integrarea insuficientă a pieței interne și reformele economice implementate inegal, într-un moment în care Statele Unite adoptă o abordare tot mai protecționistă, iar China își extinde capacitățile industriale.
Deși există un consens cu privire la necesitatea de a relansa competitivitatea, divergențele se manifestă în ceea ce privește instrumentele utilizate. Franța promovează de mult timp, la nivel european, o agendă de tip „Buy European”, acoperind domenii de la producția de apărare până la regulile de achiziții. În același timp, Comisia Europeană pregătește un pachet legislativ pentru luna viitoare, care va introduce praguri pentru ponderea inputurilor europene în produse și condiții mai stricte pentru anumite investiții străine, inclusiv cerințe legate de transferul de tehnologie, angajarea locală și parteneriate cu firme europene.
O altă divergență între Paris și Berlin se referă la finanțarea prin datorie comună. Macron a reiterat sprijinul pentru extinderea capacității Uniunii Europene de a emite datorie comună, susținând că astfel se pot finanța investițiile strategice în domenii precum spațiul, apărarea, securitatea, tehnologiile verzi, inteligența artificială și tehnologia quantum. Germania se opune acestei idei, preferând o redistribuire a fondurilor în bugetul multianual al UE, orientându-se spre investiții și depărtându-se de domenii precum agricultura.
Reuniunea de o zi a liderilor, dedicată competitivității, este condusă de președintele Consiliului European, António Costa, care a declarat pentru Bloomberg că există un „sentiment clar de urgență” pentru a lua decizii cu impact. La discuții sunt așteptați Mario Draghi, fostul șef al Băncii Centrale Europene, și Enrico Letta, autori ai unor rapoarte recente despre deficitul de competitivitate al UE.
Conform surselor familiarizate cu pregătirile, liderii vor analiza opțiuni pentru integrarea piețelor, prioritizarea companiilor europene în contractele publice și relaxarea anumitor reguli pentru a facilita apariția unor companii europene mai mari. Discuțiile vor continua și în martie, când planurile ar putea fi consolidate, deși sursele indică faptul că nu se așteaptă „breakthrough-uri” majore la întâlnirea de joi.
