Raportul referitor la inflația din februarie 2026, prezentat miercuri de Mugur Isărescu, a fost elaborat pe baza informațiilor disponibile până la 4 februarie, când a fost finalizat. Acesta a fost apoi supus Comitetului de politică monetară și a fost aprobat marți de Consiliul de Administrație al Băncii Naționale.
Mugur Isărescu a subliniat un principiu esențial al prognozelor BNR: măsurile administrative, politice și economice relevante pentru evoluția inflației sunt incluse în prognoze doar dacă sunt adoptate oficial. „Chiar dacă discutăm despre posibile măsuri, nu le includem în prognoză până când nu sunt implementate”, a declarat guvernatorul BNR.
Acesta a menționat măsurile legate de gazele naturale, anunțate prin declarații de presă și, recent, printr-un proiect de ordonanță de urgență.
„Un exemplu recent este discuția despre ce se va întâmpla la sfârșitul lunii martie cu prețurile gazelor și plafonarea acestora; nu le-am inclus în prognoză. De aceea, prognoza arată o ușoară creștere a prețurilor în aprilie. Dacă măsurile anunțate vor fi adoptate oficial, vom recalcula și vom reveni asupra prognozei”, a precizat Isărescu.
În plus, guvernatorul BNR a răspuns recentelor critici conform cărora Banca Națională a prognozat, în februarie 2025, o inflație de 3,8% pentru decembrie 2025, în timp ce aceasta a fost aproape 10%.
„Nu am inclus în prognoza din februarie anul trecut pachetul de măsuri fiscale, deoarece nu cunoșteam detalii. Atunci, discuțiile erau despre mai multe pachete fiscale, inclusiv introducerea cotei progresive, care nu ar fi avut același impact asupra inflației. Nu aveam cum să introducem un pachet pe care nu-l cunoșteam. Imediat ce măsurile au fost adoptate, în iulie-august, am revizuit prognoza și ne-am apropiat de realitate, așa cum s-a întâmplat în decembrie”, a explicat guvernatorul băncii centrale.
Factori care au influențat inflația
Mugur Isărescu a detaliat că mai mulți factori contribuie la diminuarea treptată a inflației. „Restrângerea cererii de consum este dureroasă, dar ajută la temperarea creșterilor de preț. Totuși, influențele inflaționiste vin mai ales din importurile de bunuri nealimentare”, a declarat acesta.
Astfel, inflația a crescut de la aproximativ 4% la 8-9% în perioada iulie-septembrie.
„Cel mai mare impact, de două puncte procentuale, a fost generat de liberalizarea pieței energiei”, a afirmat guvernatorul BNR.
„Observăm că majoritatea saltului inflației din vara lui 2025 provine din energie electrică și gaze naturale, alături de TVA și accize”, a adăugat acesta, subliniind că influențele disinflationiste, cum ar fi cele asupra legumelor, fructelor și ouălor, nu au putut compensa decât parțial.
Prognoza față de raportul anterior arată o ușoară creștere a prețurilor la gaze în trimestrul doi, dar aceasta ar putea fi diminuată prin măsurile Guvernului, conform guvernatorului BNR.
„Nu știm în ce măsură va fi adoptat pachetul de măsuri. Premierul și ministrul Energiei au menționat că pregătesc un program semnificativ, dar Banca Națională respectă principiul de a include în prognoză doar ceea ce este oficial. Dacă se prelungește plafonarea la gaze, probabil că tendința inflației va scădea semnificativ, așa cum ne așteptăm”, a subliniat Isărescu.
Ministerul Energiei a propus o ieșire treptată din schema de plafonare, care ar putea duce la scăderi de până la 23% a prețurilor la gaze pentru gospodării, dar o creștere de 25% pentru consumatorii non-casnici.
Soluția pentru creșterea economică
Mugur Isărescu a explicat decizia de a menține rata dobânzii de politică monetară, subliniind o atitudine pozitivă, dar nu optimistă, în privința evoluțiilor economice viitoare.
„Am păstrat rata de politică monetară, fără a o înăspri sau reduce, pentru a transmite un semnal că inflația trebuie gestionată. Banca centrală își asumă critici, dar considerăm că impactul a fost pozitiv. Am avut o recesiune tehnică, însă am evitat recesiunea pentru întreg anul”, a declarat guvernatorul.
Conform acestuia, investițiile publice din fonduri europene sunt esențiale pentru creșterea economică. „Sperăm ca prin aceste investiții să generăm creștere economică fără a provoca inflație sau dezechilibre externe. Situația este delicată, dar avem speranțe”, a adăugat el.
„Economia are o componentă psihologică. Dacă folosim termeni alarmiști, acest lucru poate afecta economia. La Banca Națională, încercăm să fim temperați. Nu suntem optimiști, dar avem o abordare pozitivă”, a subliniat Isărescu.
„Doi aspecte referitoare la investițiile publice: volumul consumului este semnificativ mai mare decât cel al investițiilor, iar o creștere semnificativă a investițiilor publice este necesară pentru a compensa scăderea consumului. În plus, efectele investițiilor publice se manifestă pe termen lung, pe când scăderea consumului are un impact imediat asupra PIB-ului”, a explicat guvernatorul.
Cifrele BNR
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a crescut în decembrie 2025 la 8,6%, față de 5,5% în decembrie 2024. Rata medie anuală a inflației IPC a ajuns la 7,3% în decembrie 2025, comparativ cu 5,6% în decembrie 2024, iar rata medie anuală a inflației IAPC a crescut la 6,8% în decembrie 2025, de la 5,8% în decembrie 2024.
În ianuarie 2026, rata anuală a inflației s-a redus ușor la 9,62%, în condițiile în care scăderile din sectoarele energie și combustibili au fost contrabalansate de creșterea prețurilor administrate și a prețurilor LFO. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a rămas la 8,5%.
Conform datelor preliminare, activitatea economică a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV 2025, după o scădere de 0,1% în trimestrul III. Dinamica anuală s-a redus la 0,1% în trimestrul IV 2025, comparativ cu o creștere de 1,7% în trimestrul anterior. Astfel, economia a încetinit creșterea la 0,6% în 2025, față de 0,9% în 2024.
Prognoza din raport indică o continuare a scăderii lente a inflației în trimestrul I 2026, urmată de o creștere în trimestrul II, din cauza efectelor de bază și a variației prețurilor, inclusiv eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază. Aceasta se suprapune cu expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și majorarea cotelor de TVA și accize.
Conform documentului citat, rata anuală a inflației va cunoaște o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu finalizarea efectelor directe ale șocurilor semnificative pe partea ofertei, urmând să scadă treptat, ajungând în intervalul țintit de la mijlocul semestrului I 2027, în contextul intensificării presiunilor dezinflaționiste generate de deficitul de cerere agregată, care este anticipat să crească până la finele anului, dar cu valori inferioare previziunilor anterioare.
