Regimul de la Teheran se confruntă cu o vulnerabilitate maximă, având în vedere atacurile derulate de Statele Unite și Israel, a explicat jurnalista Carmen Gavrilă, expertă în Orientul Mijlociu, într-o intervenție la Euronews România. Deși Iranul își propune să extindă conflictul vizând și anumite state arabe, acesta a evitat să atace Turcia, membru NATO, precum și Oman, care a facilitat recentele negocieri cu Statele Unite, pentru a-și păstra un „canal de negociere” pentru viitor.
În contextul în care conflictul din Iran se desfășura deja de trei zile, Carmen Gavrilă a subliniat că „nu înseamnă însă că Iranul nu mai are forța de a lupta” și că „regimul nu se agață de supraviețuire”. De fapt, există o „schimbare de abordare față de războiul de 12 zile din vara trecută”.
„Aceasta este o problemă de supraviețuire, cel puțin pentru republica islamică, într-un moment în care toată lumea este de acord că nu a existat în trecut un asemenea grad de vulnerabilitate pentru Republica Islamică”, a adăugat ea.
Asta nu înseamnă însă că Iranul nu mai are forța de a lupta, că regimul nu se agață de supraviețuire, iar ceea ce se întâmplă acum face parte din strategia pe care regimul de la Teheran a ales-o, mizând pe efectele acesteia. Schimbarea în abordare față de războiul din vara trecută este evidentă”, a afirmat jurnalista la Euronews România.
„Pe de altă parte, există și necunoscute cu care Teheranul a mizat, fără a ști cum se vor așeza lucrurile. Iranul a urmărit o răspândire a conflictului, evitând o formulă trilaterală sau bilaterală, cum a fost vara trecută, în care erau implicate doar Republica Islamică, Statele Unite și Israelul.
De data aceasta, Iranul a dorit să exporte acest conflict prin țintirea repetată, nu doar simbolică, a intereselor americane în țările arabe din jur, nu în toate, ci în majoritatea acestora. Aceasta a avut rolul de a crea o formă de presiune, directă sau indirectă, inclusiv asupra administrației Trump.
Mai mulți oficiali ai regimului au afirmat înainte de începerea operațiunii din 28 februarie că Republica Islamică este pregătită pentru un război lung, considerând că aceasta este cea mai bună apărare, a precizat expertul în Orientul Mijlociu.
„Iranul a dorit ca reacția statelor din jur să pună presiune asupra Administrației Trump pentru a opri intervenția militară. Până acum, aceasta a dus doar la iritarea statelor din zonă, inclusiv Arabia Saudită, care ar putea fi implicată, într-un fel sau altul, în acest conflict, chiar dacă nu neapărat militar”, a adăugat Carmen Gavrilă.
„În contrast, Iranul a evitat să lovească în Turcia, stat membru NATO, având o comunicare specială recentă între Teheran și Ankara, mai ales după mișcările de protest din ianuarie, care au mobilizat considerabil minoritatea kurdă iraniană. Aceasta reprezintă un punct nevralgic și pentru Ankara, având în vedere eterna problemă a Turciei cu minoritatea kurdă.
O altă țară pe care Iranul a ocolit-o, iar acest lucru este menționat de mulți iranieni care nu susțin regimul, este Oman. Oman a facilitat negocierile recente între Statele Unite și Iran.
Iranienii care se opun regimului consideră că acesta a evitat Omanul pentru a-și păstra un viitor canal de negociere. Strategia iraniană, în acest moment, este de rezistență, iar acest moment a fost pregătit de-a lungul anilor, în special de la războiul din vara trecută”, a continuat experta.
„Iranienii din Iran au raportat că primesc mesaje de amenințare de la autorități pe telefoanele mobile. Aceste mesaje îi avertizează să nu încerce proteste sau răsturnarea regimului. Se discută despre potențiala răsturnare a regimului în urma apelurilor președintelui Trump.
Premierul israelian Netanyahu nu este bine văzut în Iran, la fel ca și președintele Trump. Totuși, protestatarii din ianuarie l-au implorat pe Trump să intervină în sprijinul lor, iar între timp percepția iranienilor care s-au manifestat împotriva regimului, fie în stradă, fie tacit, este că președintele Trump i-a păcălit. Aceștia au fost chemați în stradă cu promisiunea ajutorului, dar între momentul respectiv și declarațiile recente ale președintelui Trump, au murit mii, dacă nu zeci de mii de iranieni, iar alții au fost închiși”, a subliniat expertul în regiunea Orientului Mijlociu.
„Între timp, în Iran continuă, conform surselor mele, campania de arestări. Există temeri de instabilitate internă, chiar dacă o parte a sistemului republicii islamice nu se teme cu adevărat de o potențială răsturnare a sa din interior, câtă vreme opoziția iraniană este profund divizată. De la protestele din ianuarie, faliile s-au adâncit, în special între tabăra promonarhistă și tabăra liberală, ambele antiregim. S-au ajuns până la injurii”, a concluzionat ea.
