Loviturile de represalii efectuate de Iran împotriva Israelului și Statelor Unite au condus la închiderea spațiului aerian în diverse regiuni din Orientul Mijlociu, rezultând în anularea, reprogramarea sau redirecționarea a mii de zboruri, conform Euronews.com.
Deși pasionații de aviație monitorizează zilnic zborurile, pentru mulți utilizatori platforme precum Flightradar24 sau FlightAware devin deosebit de relevante în perioade de criză.
Pe 28 februarie, odată cu începerea atacurilor, zeci de mii de utilizatori au urmărit în timp real cum aeronavele părăseau rapid spațiile aeriene închise. Interesul a crescut semnificativ după 2 martie, când au fost reluate primele zboruri din Emiratele Arabe Unite pentru repatrierea pasagerilor blocați. Aproape 140.000 de persoane au urmărit simultan un zbor de la Aeroportul Internațional Dubai către Mumbai.
Internauții au folosit site-urile de monitorizare și pentru a urmări zborul fotbalistului Cristiano Ronaldo spre Spania, după ce conflictul cu Iranul a condus la suspendarea meciurilor din Liga Campionilor Asiei.
Tehnologia principală utilizată pentru monitorizarea aeronavelor se numește Automatic Dependent Surveillance-Broadcast (ADS-B).
Majoritatea avioanelor comerciale sunt dotate cu transpondere ADS-B, care transmit informații despre poziția lor. Semnalele sunt recepționate de stații terestre, iar datele sunt transmise rețelelor operate de platforme precum Flightradar24 sau FlightAware.
Flightradar24, care dispune de cea mai extinsă rețea la nivel global, are aproximativ 50.000 de receptoare în întreaga lume. Oricine poate să se înscrie gratuit în rețea, dacă se află într-o zonă fără acoperire sau unde este necesară suplimentarea acesteia.
Pe lângă receptoarele de la sol, sunt utilizați și sateliți echipați cu ADS-B, care sunt utili în special pentru zborurile deasupra oceanelor.
Pentru aeronavele echipate cu transpondere mai vechi, Flightradar24 utilizează tehnologia multilateration (MLAT), care calculează poziția unui avion prin măsurarea diferențelor de timp în care semnalul este recepționat de mai multe stații.
Pentru ca MLAT să funcționeze, cel puțin patru receptoare trebuie să capteze semnalul aceleași aeronave, astfel încât să se poată determina poziția prin compararea timpilor de sosire a semnalului. Din acest motiv, zonele izolate nu sunt întotdeauna acoperite. De asemenea, aeronavele trebuie să se afle la o anumită altitudine, ceea ce explică de ce uneori dispar brusc de pe hartă în timpul decolării sau aterizării.
În situațiile în care nu sunt disponibile date ADS-B, MLAT sau radar, platformele de monitorizare folosesc estimări bazate pe destinația zborului.
„GPS jamming” este o tehnică folosită de armată pentru a împiedica localizarea precisă.
Dispozitivele de bruiaj emit semnale pe aceeași frecvență utilizată de GPS, suprasolicitând sistemul și împiedicând recepționarea semnalului real necesar localizării.
Conform Flightradar24, fenomenul de bruiaj GPS s-a intensificat în Orientul Mijlociu de la începutul conflictului. Aceasta tehnică a fost utilizată și în timpul invaziei ruse în Ucraina, precum și de Israel în Gaza și Liban.
Din acest motiv, traseele afișate pe platformele de monitorizare pot fi inexacte, iar utilizatorii pot observa rute neobișnuite, în zig-zag sau circulare.
Există și situații de „GPS spoofing”, în care un dispozitiv transmite un semnal fals, indicând o locație diferită față de cea reală.
Pentru a contracara efectele bruiajului și falsificării semnalelor GPS, platformele de monitorizare utilizează și tehnologia MLAT, care permite estimarea poziției aeronavelor pe baza altor date disponibile.
