Propunerile Guvernului referitoare la modificarea pensiilor magistraților se află în continuare în analiza judecătorilor Curții Constituționale a României (CCR), subiectul nefiind tranșat la termenele anterioare.
Ce spun cifrele
Conform surselor Mediafax, pe baza unor calcule realizate printr-un exemplu concret, reformele propuse arată că componenta „specială” nu aduce beneficii, ci dimpotrivă, reduce suma pe care magistratul o primește exclusiv din contribuții.
Exemplul luat în considerare este cel al unui judecător care se pensionează la 65 de ani, după 35 de ani de activitate, având un ultim salariu brut de aproximativ 30.000 de lei și un salariu net de circa 22.500 de lei. Pensia calculată pe baza contribuțiilor, având în vedere cei 35 de ani de muncă, ar fi de aproximativ 18.000 lei net pe lună. În schimb, pensia calculată conform noului sistem de „serviciu”, care se bazează pe 55% din salariul brut și este plafonată la 70% din salariul net, ar fi de 15.750 lei net pe lună.
Așadar, acest judecător ar primi cu 2.250 de lei mai puțin decât un pensionar obișnuit, a cărui pensie se calculează exclusiv pe baza contribuțiilor.
Sursele Mediafax menționează că atât CCR, cât și instanțele europene au stabilit constant că pensia magistratului reprezintă o garanție instituțională, care trebuie să fie suficient de apropiată de ultimul salariu pentru a asigura securitatea financiară a judecătorului, protejându-l astfel de presiuni, influențe sau riscuri de corupție.
Traseul amânărilor
Următorul termen stabilit de Curtea Constituțională pentru discutarea pensiilor magistraților este 16 ianuarie, după o serie de amânări.
Sesizarea referitoare la obiecția de neconstituționalitate a fost înregistrată vineri, 5 decembrie 2025, la ora 14.45. În aceeași zi, președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, s-a numit judecător-raportor și a fixat termenul de judecată pentru 10 decembrie, un interval considerat de mai mulți judecători ca fiind atipic în jurisprudența CCR, mai ales pentru o cauză cu impact constituțional major.
La termenul din 10 decembrie, cauza a fost amânată din cauza incompletitudinii raportului. Noul termen a fost stabilit pentru 28 decembrie 2025, într-o zi de duminică, un fapt considerat fără precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate.
În ședința de deliberări din 28 decembrie, un judecător a cerut amânarea pronunțării, solicitare susținută de alți trei judecători, bazată pe art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. Această cerere viza atât completarea raportului, cât și obținerea unui punct de vedere public al Guvernului, care să clarifice dacă legea în discuție modifică pensia de serviciu sau, în realitate, abrogă acest drept, stabilit anterior printr-o jurisprudență constantă a CCR.
Ședința de deliberări nu a putut fi finalizată nici pe 29 decembrie, luni, când plenul nu a reușit să atingă cvorumul necesar, fiind prezenți doar cinci din cei nouă judecători. Numărul minim necesar ca plenul să poată delibera și să se pronunțe este de șase judecători.
Președinta a menționat că întreruperea deliberărilor poate fi realizată legal doar dacă este cerută de un judecător și justificată pentru o mai bună studiere a problemelor discutate. De asemenea, a subliniat că studiile de impact nu sunt relevante pentru analiza constituționalității legilor, fiind un criteriu care nu face obiectul controlului Curții în prezent, deși există opinii minoritare care consideră că aceste studii ar putea fi utile.
