Vicepremierul României, Oana Gheorghiu, a declarat la Digi24 că reforma companiilor de stat reprezintă una dintre cele mai dificile, dar și necesare schimbări pentru economia românească.
Aceste declarații au fost făcute în contextul pierderilor semnificative acumulate în ultimii ani și al angajamentelor asumate de România în cadrul procesului de aderare la OECD.
Conform vicepremierului, România are în prezent 1.502 companii de stat, dintre care 230 sunt centrale, iar restul se află sub autoritatea administrațiilor locale.
„La finalul anului 2024, aceste companii vor raporta pierderi cumulate de 14 miliarde de lei din toți anii. Aceasta este situația de la care am pornit și aceasta este informația pe care o avem”, a explicat Oana Gheorghiu.
Vicepremierul a adăugat că situația va fi actualizată după depunerea bilanțurilor pe anul 2025, prevăzută pentru mai 2026.
Oana Gheorghiu a menționat că aproximativ 80% din pierderile companiilor de stat sunt concentrate în rândul companiilor centrale, cele mai mari, iar cea mai mare parte a datoriilor este către stat.
„Cei mai mulți bani sunt reprezentați de datorii către stat. Nu am cifrele exacte în minte acum, dar știm clar unde este problema”, a subliniat vicepremierul.
De asemenea, aceasta a afirmat că Guvernul dispune acum de instrumentele necesare pentru a produce schimbarea, prin modificarea legislației referitoare la guvernanța corporativă.
„Anul acesta s-a îmbunătățit OUG 109 pe 2011, legea care stabilește guvernanța corporativă în companiile de stat. A fost actualizată conform ghidurilor OECD, deoarece suntem în proces de aderare la OECD. Avem un instrument, avem o lege care ne oferă resursele necesare pentru a face reformă”, a declarat aceasta.
Vicepremierul a adăugat că termenul de reformă a devenit unul privit cu scepticism de către oameni, având în vedere că a fost utilizat timp de zeci de ani, alături de promisiuni fără finalitate.
„Știu că oamenii s-au săturat să audă acest cuvânt, pentru că tot auzim de cel puțin 20-25 de ani. Dar schimbarea în companiile de stat este posibilă. Nu inventăm roata. Avem modele care au funcționat în alte țări”, a afirmat Gheorghiu.
Un rol central în acest proces îl are instituția AMEPIP, care monitorizează și evaluează performanța companiilor de stat.
Oana Gheorghiu a explicat că această instituție a fost creată pentru a respecta cerințele OECD și ale Comisiei Europene, dar că mult timp nu a funcționat la capacitate maximă din cauza conducerilor interimare.
„Din noiembrie avem o conducere selectată printr-un proces corect. Este o echipă cu care simt că facem progrese”, a spus vicepremierul Oana Gheorghiu.
„De calitatea consiliilor de administrație depind șansele unei întreprinderi să se pună pe picioare sau să moară”, a afirmat aceasta. Ea a adăugat că, în trecut, multe consilii erau formate din persoane numite politic, uneori pentru a compensa salariile mici din administrație.
Noua lege elimină complet această practică, conform spuselor sale. Numărul membrilor consiliilor de administrație a fost redus la trei sau cinci, în funcție de dimensiunea companiei.
„Numărul mic creează flexibilitate, asigură competența necesară și nu încarcă cheltuielile companiei”, a explicat vicepremierul.
Un singur membru poate fi numit de minister, dar și acesta trebuie să îndeplinească aceleași criterii de competență ca ceilalți. Restul membrilor sunt selectați prin proceduri transparente, supravegheate de AMEPIP.
Vicepremierul a subliniat că membrii consiliilor de administrație trebuie să aibă competențe reale.
„Este absolut necesar să fie un finanțist, pentru că deciziile au impact financiar. Este necesar un specialist în domeniul de activitate al companiei, iar al treilea membru poate fi jurist sau economist, în funcție de nevoile companiei”, a declarat Oana Gheorghiu.
