Schimbarea metodologiei a propulsat Jakarta de pe locul 30 în 2018 direct pe prima poziție în noul clasament ONU, care este dominat de orașe asiatice. Autoritățile locale și mai mulți specialiști indonezieni contestă definiția utilizată, însă recunosc că acest rezultat poate fi un semnal de alarmă pentru problemele cronice ale metropolei, cum ar fi traficul, poluarea și fenomenul de tasare, orașul coborând, conform estimărilor, cu până la 20 cm pe an.
Alfiyan Elfatah, intervievat de Financial Times, parcurge zilnic patru ore pe drum între periferia extinsă a Jakartei și centrul capitalei. Acesta combină motocicleta, trenul și autobuzul pentru a ajunge la locul său de muncă în marketing, la un hotel. După opt ani de navetă, el afirmă că nu observă semne de reducere a presiunii asupra capitalei: „Dezvoltarea este inegală. Economia este încă centralizată aici”, a declarat el.
La rândul său, Cici, în vârstă de 27 de ani, petrece două ore pe sens pentru a ajunge la serviciu. Deși ar prefera să lucreze în orașul său natal, Cikarang, situat la 45 km de Jakarta, ea spune că nu găsește acolo un loc de muncă conform așteptărilor. „Aș vrea să închiriez aproape de birou, dar locuințele sunt scumpe. Trebuie să iau trenul, pe cele foarte aglomerate”, afirmă Cici.
Azis Muslim, expert în politici publice la Universitatea din Indonezia, consideră noul clasament ca un avertisment: „Este un semnal de trezire pentru guvern să abordeze serios problemele Jakartei”. El subliniază că priorități sunt interconectarea cu orașele vecine, măsuri de decongestionare a traficului și creșterea accesibilității pe piața imobiliară.
Guvernatorul Jakartei, Pramono Anung, a afirmat că poziția în clasament „nu este foarte importantă” în sine, dar cifra de 42 de milioane „ne va încuraja să fim pregătiți”. El susține că își propune să îmbunătățească transportul public pentru 3,5–4 milioane de oameni care, conform estimărilor sale, fac zilnic naveta către oraș, promițând alocarea a 30% din bugetul administrației locale, estimat la 4,9 miliarde de dolari în anul următor, pentru conectivitate și infrastructură.
Totuși, planurile administrației ar putea fi afectate de intenția președintelui Prabowo Subianto de a reduce finanțarea pentru autoritățile locale, în cadrul unui program de limitare a costurilor și de redirecționare a fondurilor către un program de mese gratuite pentru elevi, estimat la 28 de miliarde de dolari anual. Transferurile guvernului central către Jakarta ar urma să fie reduse cu 1 miliard de dolari anul viitor, ceea ce ar îngreuna „menținerea și gestionarea infrastructurii”, conform guvernatorului, care afirmă că va căuta surse alternative de finanțare.
Jakarta rămâne centrul politic și financiar al celei mai mari economii din Asia de Sud-Est. Anul trecut, folosind definiția internă a orașului (aproximativ 11 milioane de locuitori), Jakarta ar fi contribuit cu circa 16,7% la PIB-ul Indoneziei.
În același timp, fostul președinte Joko Widodo a inițiat un plan ambițios de mutare a capitalei într-un nou oraș, Nusantara, situat pe insula Borneo. Dezvoltarea a început în 2022, cu un cost estimat la 30 de miliarde de dolari, iar finalizarea completă este vizată pentru 2045, deși unele agenții ar urma să se relocheze treptat mai devreme. Însă, după schimbarea administrației, proiectul a fost trecut în plan secund, iar tăierile de finanțare și eventualele întârzieri ar putea intensifica presiunea asupra Jakartei.
