Dan Armeanu, vicepreședinte al ASF cu responsabilități în domeniul pensiilor private, a declarat într-un interviu acordat reporterului Mediafax că evaluările efectuate la Paris în cadrul procesului de aderare la OCDE confirmă că România dispune de un cadru de plată modern și bine structurat în regiune, iar implementarea acestuia este în curs de pregătire.
Conform oficialului ASF, România a finalizat capitolul referitor la pensiile private în procesul de aderare la OCDE. Statul român și-a asumat oficial un termen pentru aderare la organizația internațională, respectiv sfârșitul anului 2026.
Legea care reglementează plata pensiilor private a fost promulgată de președintele Nicușor Dan pe 5 ianuarie, după ce a fost adoptată de Camera Deputaților pe 23 decembrie, având în vedere armonizarea cu decizia Curții Constituționale a României. Legea va intra în vigoare după un an, astfel că, începând cu 5 ianuarie 2027, românii vor putea să își primească banii din Pilonul 2 și 3 conform acestei reglementări.
Referitor la evoluția pieței pensiilor în 2025, vicepreședintele ASF a menționat că fondurile de pensii au înregistrat cea mai bună performanță anuală de la înființarea sistemului, iar așteptările pentru 2026 sunt optimiste.
Reporter: Care este stadiul comitetului responsabil pentru pensiile private? Ați primit o poziție oficială din partea OCDE după promulgarea legii?
Dan Armeanu: ASF a îndeplinit toate recomandările referitoare la pensiile private în cadrul procesului de aderare la OCDE, iar evaluările de la Paris confirmă că România are un cadru de plată modern și bine structurat. Astfel, capitolul referitor la pensiile private în întregul proces de aderare la OCDE a fost finalizat. Următorul pas este implementarea efectivă, inclusiv finalizarea normelor secundare și mecanismelor operaționale conform calendarului stabilit.
Reporter: Ați elaborat un calendar pentru redactarea acestor norme? Care sunt pașii principali și noutățile față de normele tranzitorii actuale?
Dan Armeanu: Da, există un calendar clar pentru elaborarea cadrului legislativ secundar care va intra în vigoare după 5 ianuarie 2027. Prioritatea este ca noul cadru normativ să permită înființarea furnizorilor de plată și a fondurilor de plată, asigurându-se astfel o funcționare eficientă și protejarea intereselor participanților și beneficiarilor. O noutate față de reglementările tranzitorii actuale este introducerea fondului de pensii viagere.
Reporter: Există solicitări din partea pieței pentru înființarea fondurilor de plată din care vor fi efectuate plățile pensiilor românilor?
Dan Armeanu: ASF se află într-un dialog constant cu entitățile implicate, care își doresc să demareze rapid faza de plată. Totuși, înființarea fondurilor de plată poate fi începută doar după ce legea de plată și normele aferente acesteia intră în vigoare.
Reporter: Când estimați că va avea loc prima plată conform noii legi?
Dan Armeanu: În prezent, nu putem face o estimare referitor la prima plată bazată pe noua lege, deoarece actul normativ nu a intrat încă în vigoare. Prima plată va putea fi realizată doar după finalizarea normelor secundare, autorizarea fondurilor de plată și a furnizorilor de plată, precum și operaționalizarea completă a noului mecanism. Orice estimare înainte de aceste etape ar fi speculativă.
Reporter: Aveți o estimare a nivelului plăților din fondurile de Pilon 2 și 3 și numărul beneficiarilor în primul an de aplicare?
Dan Armeanu: În acest moment, nu putem oferi o estimare privind nivelul plăților sau numărul potențialilor beneficiari în primul an de aplicare. Conform cadrului legal, ASF nu deține informații detaliate despre persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, dar se estimează că, pe măsură ce cohortele de participanți se apropie de pensionare, anul 2030 va fi cel în care se vor înregistra cele mai multe cereri de plată.
Reporter: Care va fi ponderea beneficiarilor de plăți unice (cu sume mici) din Pilonul 2 din totalul beneficiarilor?
Dan Armeanu: Conform legii, plafonul pentru plățile unice este echivalent cu 12 indemnizații sociale. La data de 30 ianuarie 2026, valoarea medie a contului în Pilonul II era de 25.203 lei, iar în Pilonul III de 7.731 lei, ceea ce indică diferențe semnificative între participanți. Proporția celor care vor solicita plăți unice va fi clară doar după implementarea cadrului legislativ.
Reporter: Administratorii de fonduri de pensie au anunțat rezultate-record pentru anul precedent, atât pentru fondurile de Pilon 2, cât și pentru cele de Pilon 3. Cum a evoluat piața pensiilor private în 2025, conform analizelor dumneavoastră?
Dan Armeanu: În 2025, piața pensiilor private a continuat să evolueze solid, reflectând maturizarea unui sistem de 18 ani, care reprezintă cea mai mare piață financiară non-bancară supravegheată de ASF. Performanța fondurilor a demonstrat eficiența strategiilor de investiții pe termen lung, înregistrând un randament mediu de 19,2%, cea mai bună performanță anuală de la înființarea sistemului.
Acest progres s-a văzut și în dinamica activelor. În prima parte a lunii ianuarie 2026, activele totale au depășit 215 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 43 miliarde euro, reprezentând peste 11% din PIB, o creștere semnificativă față de anii anteriori.
Beneficiile pentru participanți sunt directe: randamente reale semnificativ mai mari decât inflația, acumulare constantă a activului personal, drept de proprietate și drept de moștenire.
Sistemul de pensii private se distinge printr-o structură optimă a alocării investițiilor, adaptată dimensiunii actuale a economiei românești și nevoilor de finanțare ale acesteia. Astfel, la finalul anului 2025, titlurile de stat reprezentau aproximativ 65% din active, iar acțiunile, 26%. Din totalul activelor sistemului de pensii private, 94% erau investite în instrumente emise de România, contribuind astfel la susținerea pe termen lung a necesarului de finanțare al statului, care utilizează sumele atrase inclusiv pentru investiții ce generează o creștere economică sustenabilă. Prin investițiile efectuate atât pe piața primară, cât și pe cea secundară, fondurile de pensii private au devenit principalii investitori instituționali din România, contribuind la dezvoltarea sustenabilă a pieței de capital.
Fondurile de pensii private s-au afirmat ca unii dintre principalii furnizori de capital pe termen lung pentru economia României, asigurând în același timp protecția financiară a milioane de contribuabili. Anul 2025 a întărit rolul strategic al acestora, iar perspectivele pentru 2026 rămân favorabile.
Reporter: Vă așteptați la scăderi ale celor doi piloni în acest an, pe fondul tăierilor salariale și reducerii consumului, în contextul unei atitudini mai rezervate față de consum și investiții?
Dan Armeanu: Ne anticipăm o evoluție pozitivă a sistemului de pensii private în 2026. Contribuțiile sunt recurente, pe termen lung, iar activele acumulate continuă să fie administrate prudent și diversificat, ceea ce ajută la amortizarea volatilității economice și financiare. În 2025, Pilonul II a generat un randament anual de 19,2%, ceea ce întărește reziliența sistemului și pentru 2026.
Un aspect esențial pentru stabilitate este profilul investițional. Peste două treimi din portofolii sunt în titluri de stat (aproximativ 65%), iar circa 25% în acțiuni, ceea ce constituie o structură echilibrată, adaptată economiei locale. Aproximativ 94% din active sunt investite în instrumente emise în România, făcând din fondurile de pensii private principalii investitori instituționali autohtoni.
Aceste resurse contribuie în principal la finanțarea datoriilor publice pe termen lung, companiilor românești listate și, prin intermediul acestora, prin investiții care generează locuri de muncă.
Chiar și într-un context de consum mai temperat sau de ajustări salariale în anumite sectoare, sistemul rămâne robust datorită orizontului lung al economisirii și capitalizării, care compensează fluctuațiile ciclice, diversificării portofoliilor și ancorării în instrumente cu risc scăzut ce mențin stabilitatea. De asemenea, dimensiunea sistemului – activele au depășit în ianuarie 2026 pragul de 215 miliarde lei, reprezentând peste 11% din PIB – generează o inerție pozitivă și capacitate de absorbție a șocurilor.
În concluzie, nu anticipăm scăderi structurale ale celor doi piloni. Ne așteptăm ca sistemul să își continue rolul dublu: protecția financiară a participanților prin randamente reale pe termen lung și finanțarea economiei prin investiții consistente în titluri de stat și în piața de capital. Performanța din 2025 și poziția actuală confirmă această perspectivă prudent optimistă.
