În 2024, unul dintre cofondatorii Anthropic a prezentat angajaților un plan ambițios, cunoscut intern sub numele de „Project Panama”. Scopul acestuia era digitalizarea rapidă a unor cantități semnificative de cărți fizice. Metoda propusă implica achiziționarea volumelor din magazinele de vechituri, căror cotor li se îndepărta pentru a facilita scanarea, transformându-le astfel în obiecte inutilizabile. Din această cauză, inițiativa a fost gestionată cu un nivel ridicat de confidențialitate, conform informațiilor publicate de Il Post.
În contrast cu proiecte precum Google Books, care scanează cărțile fără a le altera, Anthropic a ales o abordare rapidă și invazivă. Milioane de exemplare, provenind în principal de la revânzători internaționali de pe piața de second-hand, au fost procesate prin această metodă.
Mai multe companii din domeniul inteligenței artificiale au fost acuzate că și-au antrenat modelele folosind copii digitale obținute ilegal de pe platforme denumite „biblioteci-umbră”. Totuși, documentele dezvăluite în contextul unui proces colectiv sugerează că Anthropic a încercat să evite astfel de riscuri, utilizând exclusiv materiale obținute legal.
Instanțele americane tind să considere că utilizarea operelor protejate de drepturi de autor pentru antrenarea sistemelor de AI se poate încadra în conceptul de „fair use” (utilizare echitabilă), cu condiția ca scopul să fie unul transformativ. Astfel, distrugerea cărților achiziționate legal ar putea oferi, paradoxal, o soluție juridică mai sigură. Totuși, rămâne o întrebare etică fundamentală: până unde pot merge entitățile din domeniul AI în căutarea progresului tehnologic?
