„Dacă războiul din Ucraina se încheie, ne vom confrunta cu un nou război din partea acestui adversar”, a declarat amiralul olandez Rob Bauer Liebregs la Conferința Navală de la Paris, conform Breaking Defense.
Alți lideri militari au subliniat că tensiunile nu vor dispărea odată cu încheierea conflictului actual. Generalul Gwyn Jenkins, comandant al forțelor navale ale Marii Britanii (Royal Navy), a avertizat că „investițiile Rusiei în Flota Nordului nu au scăzut” și că „fregatele și submarinele nu sunt suficiente”, fiind necesară „dezvoltarea unei abordări diferite”.
Amiralul Nicolas Vaujour, șeful Marinei franceze, a explicat că mediul de securitate s-a schimbat radical în ultimii ani, afirmând că „instrumentele de reglementare internațională nu mai sunt funcționale”. El a adăugat că amenințările s-au extins „de la fundul mării până în spațiu”, un aspect care nu exista acum un deceniu.
Oficialul francez a exemplificat atacurile Ucrainei asupra flotei ruse, realizate cu ajutorul dronelor, afirmând că „asta ne arată că cheia succesului este agilitatea” și că marina trebuie să fie gândită pentru a se adapta rapid, recunoscând totodată dificultățile de implementare.
James Caudle, comandant în cadrul U.S. Fleet Forces Command, a subliniat că tehnologia devine din ce în ce mai accesibilă și pentru actori mai mici. „Este din ce în ce mai ieftin să obții tehnologii militare puternice”, a spus el, referindu-se și la rachetele balistice lansate de rebelii Houthi din Yemen asupra navelor din Marea Roșie.
Liebregs a descris presiunile constante asupra infrastructurii strategice, menționând că „nave afiliate Rusiei staționează în apropierea infrastructurii vitale, drone zboară deasupra teritoriului nostru, iar noi suferim bruiaje și blocaje GPS”. El a subliniat că acest lucru nu ar trebui acceptat ca o nouă normalitate.
„Trebuie să ridicăm nivelul și să ne pregătim pentru război”, au fost de acord liderii militari prezenți la Paris, evidențiind instabilitatea crescută a mediului de securitate.
Oficialii NATO au discutat despre schimbările rapide din tehnologie și impactul acestora asupra armatei. „Cheia este cum facem oamenii și mașinile să lucreze împreună”, a afirmat Sir Gwyn Jenkins, referindu-se la utilizarea din ce în ce mai frecventă a vehiculelor fără pilot alături de navele clasice.
Industria de apărare își propune să accelereze producția de echipamente militare. Generalul Marie David, din cadrul DGA, agenția guvernamentală din Franța responsabilă cu achizițiile pentru armată, a explicat că Parisul distribuie comenzile către mai multe șantiere navale pentru a crește viteza de livrare.
„Există aproximativ 1.000 de companii în sectorul naval de apărare din Franța, dintre care 250 sunt esențiale. Modelul pe care îl urmărim este ca aproximativ 20% din activitatea lor să provină din contracte militare”, a precizat ea.
Compania franceză Thales, unul dintre cei mai mari producători europeni de tehnologie militară, își intensifică ritmul de producție. „Încercăm să creștem viteza de producție a radarelor de două până la patru ori și a sistemelor sonar chiar de opt ori”, a declarat vicepreședintele Thierry Weulersse.
Liderii militari discută despre modul în care tehnologia schimbă regulile războiului. „Dacă nu stăpânim datele, vom pierde. Datele sunt muniția, iar arma este puterea de calcul”, afirmă responsabilii cu războiul informațional din cadrul Royal Navy.
Oficialii subliniază că dependența de tehnologie poate deveni o vulnerabilitate. Căpitanul Jérôme Henry, șeful instruirii din Marina franceză, a menționat că militarii se pregătesc și pentru situații în care sistemele moderne nu mai funcționează, reînvațând utilizarea instrumentelor clasice de navigație, care nu pot fi afectate de atacuri cibernetice.
Viceamiralul francez în rezervă Marc Aussedat a avertizat că aprovizionarea devine o problemă critică în caz de conflict, considerând că „totul este linie de front”.
Asemenea Chinei, Franța analizează posibilitatea de a utiliza nave civile pentru a sprijini operațiunile militare în caz de război.
