Ministerul Finanțelor a anunțat că, în cadrul întâlnirii cu Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), care a avut loc pe 3 noiembrie, au fost discutate principalele provocări cu care se confruntă industria construcțiilor, precum și propunerile mediului de afaceri pentru sprijinirea acestei activități.
Cererea de informații a fost trimisă la începutul lunii noiembrie, după întâlnirea anunțată de președintele FPSC, Cristian Erbașu, în cadrul seminarului organizat pe 1 noiembrie de FPSC împreună cu Consiliul Concurenței, având ca temă „Provocări concurențiale în sectorul construcțiilor”, la care a fost prezentă și presa economică.
În conformitate cu declarațiile lui Cristian Erbașu, constructorii urmau să sublinieze, în cadrul întâlnirii din 3 noiembrie, necesitatea modificării legislației referitoare la impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) și solicitau ca facturile restante ale statului pentru lucrările de construcții să fie compensate cu obligațiile fiscale ale acestora, inclusiv cu facturile restante ale autorităților locale.
În solicitarea trimisă pe 6 noiembrie, reporterul Mediafax a cerut detalii despre rezultatul discuțiilor avute pe 3 noiembrie cu conducerea FPSC și a întrebat despre șansele ca solicitările lor să fie implementate, în special în legătură cu rediscutarea IMCA și compensarea facturilor restante ale statului cu obligațiile fiscale ale constructorilor.
Răspunsul Ministerului Finanțelor Publice a fost oferit miercuri, 13 ianuarie, după adoptarea măsurilor fiscale prin „ordonanța-trenuleț”.
„Ministerul Finanțelor recunoaște rolul strategic al sectorului construcțiilor”
În răspunsul său, Ministerul Finanțelor a subliniat că menține un dialog constant cu reprezentanții patronatelor și ai mediului de afaceri, inclusiv cu cei din sectorul construcțiilor, pentru a identifica soluții eficiente care să asigure un cadru fiscal stabil și o funcționare eficientă a economiei.
„În urma analizelor și a dialogului cu mediul de afaceri, s-a decis ajustarea regimului IMCA, prin reducerea cotei de impozitare de la 1% la 0,5% începând cu 1 ianuarie 2026 pentru companiile cu o cifră de afaceri peste 50 milioane euro, și eliminarea acestui impozit începând cu anul 2027”, au precizat reprezentanții instituției.
„Ministerul Finanțelor recunoaște importanța strategică a sectorului construcțiilor în economia națională, având o contribuție de aproximativ 7% la PIB, dar și în implementarea investițiilor publice, de la infrastructura de transport până la spitale și școli finanțate prin PNRR și programele europene 2021–2027. Consultările cu FPSC vor continua în cadrul procesului de analiză a politicilor fiscale, respectând atribuțiile instituționale și cadrul legal existent”, au adăugat oficialii.
Procedura de compensare actuală
Referitor la compensările solicitate de patronate, Ministerul Finanțelor a detaliat cadrul legal actual.
„Compensarea de drept în materie fiscală este reglementată la articolul 167 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, care stabilește condițiile în care operează această compensare. Odată îndeplinite condițiile, compensarea se realizează de drept, la data la care creanțele sunt certe, lichide și exigibile”, a explicat MFP.
Conform oficialilor, compensarea reglementată la art. 167 din Codul de procedură fiscală presupune existența a două raporturi juridice obligaționale, în care părțile sunt aceleași, dar aflate în poziții diferite în fiecare raport.
Mai exact, raporturile juridice care constituie ipoteza compensării sunt:
- într-unul, obligațiile fiscale ale contribuabilului, reprezentând impozite, taxe și contribuții datorate bugetului, în care statul este creditor, iar contribuabilul debitor;
- în celălalt, obligațiile statului, reprezentând impozite și taxe plătite în plus care dau dreptul la restituire, iar în acest raport, statul este debitor, iar contribuabilul creditor.
„Principiul de bază al compensării este ca ambele părți ale raportului juridic fiscal (statul și contribuabilul) să fie atât debitori, cât și creditori reciproc. A doua condiție necesară este ca creanțele să fie administrate de aceeași autoritate publică”, au mai indicat specialiștii MFP.
Astfel, au subliniat oficialii, dacă un debitor datorează ANAF impozite, taxe și contribuții, dar are de încasat sume plătite în plus sau TVA de rambursat, compensarea se realizează de drept, de către ANAF, până la concurența sumei celei mai mici.
În cazul în care debitorul are de încasat sume de la alte autorități publice, compensarea fiscală reglementată de Codul de procedură fiscală nu poate opera, deoarece sumele nu sunt administrate de aceeași autoritate publică, conform specialiștilor MFP.
„De asemenea, art. 230 alin. (3) din Codul de procedură fiscală reglementează un mecanism procedural care permite ANAF să nu execute bunurile debitorului dacă acesta are de încasat sume certe, lichide și exigibile de la o autoritate publică, iar executarea silită să se realizeze prin poprirea respectivelor sume dacă debitorul prezintă ANAF o adeverință eliberată de autoritatea publică care certifică sumele de încasat”, au concluzionat reprezentanții Ministerului Finanțelor.
Cristian Erbașu: „E bine că au ajuns la o zonă de echilibru”
Președintele FPSC, Cristian Erbașu, a apreciat parțial măsurile adoptate de decidenți în urma discuțiilor cu mediul de afaceri, menționând că există loc pentru îmbunătățiri, conform declarațiilor sale pentru Mediafax.
Reporter: Cum comentați rezultatul negocierilor cu Ministerul Finanțelor, în special în legătură cu ajustarea IMCA?
Cristian Erbașu: Acolo este bine, și nu doar datorită nouă; toți au încercat. Am propus această soluție intermediară, care este mai bine decât nimic. Aceasta a fost o propunere făcută de mult, iar insistența a venit și din alte bresle. E bine că au ajuns la o zonă de echilibru care poate rămâne stabilă o perioadă.
Reporter: Cum vi se par deciziile în privința compensării?
Cristian Erbașu: În ceea ce privește compensarea datoriilor, lucrurile sunt discutabile. S-au luat măsuri de securizare, cum ar fi răspunderea administratorilor și acționarilor cu proprietățile personale, ceea ce nu se întâmpla înainte. Consider că aceasta este o extremă care va dezavantaja pe cei corecți. Cei incorecți vor găsi soluții, iar cei corecți vor fi reticenți să facă eșalonări.
Compensările menționate de Ministerul Finanțelor sunt greu de realizat, aproape imposibil. Compensările pe care le-am propus erau similare cu cele realizate anterior, în timpul rectificărilor bugetare, și erau benefice atât pentru companii, cât și pentru stat. Teama Ministerului de Finanțe este legată de abuzurile potențiale ale autorităților locale, care se pot îndatora excesiv, iar compensările vor afecta bugetul central, beneficiind unele autorități mai mult decât altele.
Reporter: Veți continua dialogul pentru a schimba această situație?
Cristian Erbașu: Vom continua, deoarece este necesar. Vom încerca să convingem că această clauză de fidejusor ar trebui să aibă nuanțe pentru companiile care au demonstrat bună credință și stabilitate financiară, în special cele care au de încasat sume mari de la stat. Probabilitatea ca acestea să riște este foarte mică, iar avantajul de a le permite să își desfășoare activitatea în condiții bune este reciproc benefic pentru ambele părți. Vom insista pentru a îmbunătăți clauzele, pentru a face o distincție, deoarece am trecut de la o extremă la alta.
Reporter: Ce părere aveți despre compensarea creanțelor?
Cristian Erbașu: În ceea ce privește compensarea, trebuie găsit un algoritm care să nu surprindă Ministerul de Finanțe cu sumele datorate de autoritățile locale către firmele de construcții. Este nevoie de un mecanism care să diminueze acest risc. Vom continua dialogul, deoarece este esențial să deblocăm funcționarea atât a statului, cât și a companiilor, astfel încât banii să circule și să nu rămână blocați.
Există momente când unii trebuie să plătească celorlalți, iar ambele părți se blochează. Statul are de primit bani, dar și de dat. Aceste aspecte trebuie soluționate. O reformă administrativă ar putea facilita derularea compensărilor. Rămâne de văzut. Ministerul continuă cu acest argument, iar noi contracarăm faptul că autoritățile locale sunt parte din stat și depind de bugetul central pentru investiții. Poate se va găsi o variantă prin care să se aloce anumite plafoane pentru compensări în funcție de investițiile din diferite zone. Vom vedea.
