Pe rețelele sociale și pe platforme precum Telegram, au apărut conturi care promovează ideea unei „Republici Narva”, având simboluri, steaguri și hărți proprii. Conținutul acestor conturi include mesaje despre autonomie, dar și apeluri la sabotaj sau rezistență armată. Analizele realizate de platforme anti-propagandă indică faptul că aceste mesaje încearcă să valorifice sensibilitățile din regiune, unde peste 90% din populație vorbește limba rusă, conform Euronews.
Narativele promovate susțin, fără a aduce dovezi, că această minoritate ar fi discriminată și că ar avea nevoie de „protecție”, un tipar familiar utilizat de Moscova în alte conflicte.
Un exemplu de manipulare constă în citarea scoasă din context a ministrului de externe estonian, Margus Tsahkna. Aceasta a fost prezentată online ca o amenințare directă la adresa Rusiei, în timp ce declarațiile sale se refereau la un scenariu defensiv în cazul unei agresiuni, nu la o acțiune ofensivă planificată. Conținutul distribuit combină mesaje serioase cu meme-uri și umor negru, într-o strategie destinată să creeze confuzie și anxietate în rândul populației.
Orașul Narva, situat la granița cu Rusia, este considerat un punct sensibil pe flancul estic al NATO. Experții avertizează că, deși nu există dovezi ale unei amenințări militare imediate, astfel de campanii pot pregăti terenul pentru escaladări viitoare. În cazul unui conflict, forțele NATO din regiune, inclusiv unități staționate în Lituania, ar putea fi mobilizate rapid pentru a apăra zona.
Strategia actuală amintește de evenimentele din 2014, când au fost proclamate „republicile populare” în regiunile Donețk și Lugansk din estul Ucrainei, cu sprijinul Rusiei. De asemenea, utilizarea „omuleților verzi” – soldați fără însemne – în Crimeea a permis Moscovei să nege implicarea directă, în timp ce prelua controlul asupra teritoriului.
Aceste precedente ridică îngrijorări că narativul din Narva ar putea fi folosit, în viitor, pentru a justifica acțiuni similare. Serviciile de securitate estoniene consideră că această campanie face parte dintr-o strategie coordonată de influență, menită să submineze coeziunea socială și să creeze tensiuni interne.
Specialiștii subliniază că astfel de acțiuni sunt ieftine, dar eficiente, având capacitatea de a provoca panică și de a testa reacțiile autorităților și ale societății. Deși nu există dovezi ale unei amenințări militare iminente, cazul Narva ilustrează modul în care conflictele moderne se extind dincolo de câmpul de luptă, în spațiul informațional. Pentru Europa și NATO, provocarea nu este doar militară, ci și legată de combaterea dezinformării și protejarea stabilității interne.
