Premierul a început analiza prin prezentarea contextului economic al țării la sfârșitul anului 2025.
„Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în doar 6 luni, a modelului economic care ne-a adus în impas. Am început tranziția de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în realitate distructiv, la un model centrat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară”, a afirmat Bolojan, vineri, pe Facebook.
Premierul a subliniat că recesiunea actuală este un fenomen asumat și temporar.
„Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va conduce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, bazată pe ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai mari și mai costisitoare”.
În ceea ce privește situația economică din 2024, șeful Executivului a oferit o viziune asupra problemelor structurale, menționând că dezechilibrele s-au acumulat în ciuda unor cheltuieli masive. Premierul a adăugat că în prima parte a anului 2024 a fost, conform INS, „recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului”.
„Anul 2024 a fost unul atipic. Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un astfel de stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. De asemenea, în prima parte a anului 2024 a fost, conform INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului”.
Bolojan a explicat că resursele financiare au fost irosite pe consum și importuri, fără a produce dezvoltare reală.
„O parte semnificativă a banilor cheltuiți în 2024 a fost direcționată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a fost generat de tot mai multe importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte considerabilă din acest impuls fiscal puternic. Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația era favorabilă, însă dezechilibrele economice se accentuau”.
Referitor la măsurile de corecție implementate recent, Bolojan a menționat că efortul de disciplină fiscală a început să producă rezultate din a doua parte a anului 2025.
„În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. A început redresarea. Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi preferat să existe o modalitate de a le evita. Teoretic, o astfel de ajustare ar fi trebuit să conducă la o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%”.
Premierul a realizat o comparație directă între cele două modele economice pentru a justifica noua direcție a Guvernului.
„În 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe. În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali. Aceasta ilustrează că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați”.
În concluzie, Bolojan a afirmat că stabilitatea bugetară este esențială pentru a asigura o creștere sănătoasă și credibilă pe termen lung.
„Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție implică, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a obține o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung.”
