România se distinge, printre țările Uniunii Europene, prin poziția sa favorabilă față de Donald Trump. Un sondaj realizat de Gallup arată că președintele Statelor Unite este perceput pozitiv în sud-estul Europei, în contrast cu Germania, unde opinia publică este majoritar anti-Trump.
În România, aproximativ 17% dintre respondenți consideră imaginea lui Donald Trump „foarte favorabilă”, iar 34% o văd „întrucâtva favorabilă”.
Pe de altă parte, 21% consideră că imaginea sa este „întrucâtva nefavorabilă”, iar 20% o apreciază ca fiind „foarte nefavorabilă”. Aceste cifre indică un scor total de +10% pentru Trump în România, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
În regiune, doar câteva state din afara Uniunii Europene, cum ar fi Kosovo, Republica Moldova și Macedonia de Nord, susțin, de asemenea, președintele american. În contrast, Trump înregistrează scoruri negative semnificative în Danemarca, Suedia și Norvegia.
Sprijinul pentru președintele rus Vladimir Putin rămâne, de asemenea, limitat pe continent. Singura țară europeană care îi oferă o imagine pozitivă este Serbia. Un sondaj global efectuat de Gallup International în perioada octombrie-decembrie 2025 a evaluat opiniile din 61 de țări cu privire la cinci lideri politici și o personalitate religioasă.
Politologul Marius Ghincea a explicat, într-un interviu pentru Euronews România, că percepția favorabilă față de Donald Trump în România, comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, este influențată de tradiția pro-americană a societății românești.
„Din punct de vedere tradițional, românii sunt pro-americani, în special de la căderea regimului comunist, și acest lucru a fost justificat. Americanii au fost un partener important de securitate și strategic pentru România”, a afirmat Ghincea.
Potrivit analistului, apartenența României la NATO și Uniunea Europeană a fost esențială pentru stabilitatea și prosperitatea din ultimele decenii, iar relația strategică cu SUA a întărit imaginea pozitivă în rândul populației.
Când a fost întrebat dacă simpatia față de Trump se corelează cu scepticismul față de Uniunea Europeană, Ghincea a afirmat că o astfel de convergență este posibilă.
„Este posibil să existe o suprapunere între opiniile eurosceptice și cele pro-Trump, mai ales având în vedere că partidele de extremă dreapta din România, în special AUR, au o poziție favorabilă față de Trump și SUA. Totuși, nivelul acestora este în jur de 11%, deci proporțiile rămân reduse.”
Un aspect care diferențiază România de alte state europene este absența liderilor politici relevanți cu poziții anti-americane clare.
„Este posibil să existe o convergență între pozițiile eurosceptice și cele anti-UE, în special având în vedere că partidele de extremă dreapta din România, cum ar fi AUR, susțin pozitiv Trump și SUA. Totuși, vorbim de o medie de aproximativ 11%, deci proporțiile sunt în continuare relativ mici. Principalul motiv pentru care românii se diferențiază de ceilalți europeni este că la București nu există lideri politici cu poziții clar anti-americane. În alte țări, în special în Europa de Vest, există tradiții anti-americane, mai ales din partea stângii politice, dar și din partea unor elemente ale dreptei radicale. De exemplu, în Franța, extremă dreaptă a adoptat o poziție critică față de SUA și acțiunile americane în Groenlanda.”
