Ministrul Justiției din Norvegia, Astri Aas-Hansen, a evidențiat că situația de securitate din Europa este cea mai gravă de la Al Doilea Război Mondial. Conflictul din Ucraina continuă, instabilitatea din Orientul Mijlociu persistă, iar amenințările hibride din Marea Baltică devin o realitate cotidiană. Ca răspuns, Norvegia reînvie conceptul de „apărare totală”, un model din perioada Războiului Rece care implică o colaborare strânsă între armată, administrația civilă și cetățeni, conform publicației Defence24.
Într-o scrisoare datată 17 martie 2026, municipalităților li se solicită să protejeze infrastructura critică, să asigure alimentarea cu apă și funcționarea sistemului de sănătate în situații de urgență, să se pregătească pentru pene de curent și întreruperi de comunicații și să fie pregătite să primească populații evacuate. Aas-Hansen a explicat că administrațiile locale au responsabilitatea de a menține funcțiile de bază ale statului la nivel local, având un rol esențial în cadrul sistemului de apărare totală.
Aici apare o contradicție fundamentală. Deși guvernul a alocat 600 de miliarde de coroane pentru investiții militare în nord, multe municipalități din aceeași regiune se confruntă cu dificultăți financiare severe, având datorii atât de mari încât sunt sub administrare de stat. Datoria totală a municipalităților a depășit 630 de miliarde de coroane, iar aproximativ 80% din bugete sunt consumate de sarcini impuse de stat, ale căror costuri au crescut semnificativ în ultimii ani.
Experții estimează că, până în 2027, până la 100 de municipalități ar putea fi incluse pe lista ROBEK, un registru al entităților care, din cauza situației financiare dificile, își pierd autonomia în privința împrumuturilor. În Stavanger, un oraș relativ prosper, școlile au început să solicite părinților donații de jucării și cărți, întrucât bugetele s-au epuizat.
În Loppa, o mică municipalitate din nord, autoritățile au cheltuit peste 240 de milioane de coroane pe un centru educațional modern, în timp ce drumurile rămân necurățate iarna, iar infrastructura de urgență nu îndeplinește cerințele legale.
Oficiul Național de Audit a publicat în 2025 un raport critic, concluzionând că structurile civile nu sunt suficient pregătite pentru a sprijini forțele armate în caz de criză sau război. După aproape un deceniu de prioritizare a acestui domeniu, începând din 2016, elemente esențiale ale unui sistem funcțional de apărare totală nu au fost încă implementate.
Unele regiuni încearcă să depășească aceste provocări prin cooperarea între municipalități, ceea ce permite dezvoltarea unor structuri de urgență mai solide. De asemenea, guvernul recomandă cetățenilor să aibă rezerve pentru cel puțin o săptămână de apă, alimente, medicamente și numerar.
Planificatorii apărării din Norvegia se confruntă cu o întrebare esențială, ridicată și de analiști: nu se poate construi simultan puterea militară în nord și să se permită degradarea comunităților locale. Dacă școlile se închid, oamenii pleacă, infrastructura se deteriorează și legăturile sociale se destramă, nu mai rămâne nimic de apărat și nimeni care să sprijine operațiunile militare în caz de criză. Cele 357 de municipalități norvegiene au primit directivele, însă fără finanțare pentru implementare, acestea riscă să rămână simple ordine fără efect.
