Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a discutat la Conferința de Securitate de la München despre modul în care Europa și SUA abordează divergențele dintre aliați, aducând în atenție cazul Groenlandei.
„Ca prieteni și aliați, trebuie să fim foarte clari atunci când valorile fundamentale sunt amenințate sau contestate. De exemplu, în cazul Groenlandei, multe state europene și Norvegia au afirmat clar că nu este acceptabil să se pretindă teritoriul altui stat, iar acest mesaj a fost transmis celui mai puternic aliat al nostru. Consider că a fost o decizie corectă”, a declarat Stoltenberg.
El a subliniat importanța nu doar a exprimării clare a poziției, ci și a găsirii unor soluții pentru problemele existente.
„Vestea bună este că suntem acum într-o situație mai bună decât cu câteva săptămâni în urmă, deoarece există un proces în curs între Groenlanda, Danemarca și SUA pentru a aborda problemele ridicate, iar speranța este că vom găsi o soluție și vom continua să fim împreună în această mare familie transatlantică”, a adăugat fostul secretar NATO.
Prim-ministrul Croației, Andrej Plenković, a afirmat la aceeași conferință că „cel mai semnificativ eveniment politic care a afectat Europa în ultimul deceniu a fost criza migrației fără precedent” din 2015-2016.
„Criza migrației a schimbat peisajul politic din întreaga Europă. A avut un impact asupra fiecărui stat membru – în unele cazuri rapid, în altele cu efecte întârziate – și a întărit partidele de extremă dreapta, în timp ce partidele tradiționale au fost nevoite să reacționeze. Treptat, toată lumea a adoptat politici mai restrictive în privința migrației”, a explicat Plenković.
El a adăugat: „Cred că trăim și astăzi, zi de zi, consecințele acelui eveniment, inclusiv în țara în care ne aflăm acum”.
Hillary Clinton, fosta secretară de stat a SUA, a criticat dur politica externă a președintelui Donald Trump în legătură cu Ucraina, în cadrul unui panel despre valorile comune UE-SUA, la Conferința de Securitate de la München.
„Poziția administrației Trump față de Ucraina este rușinoasă. Efortul de a forța Ucraina să ajungă la un acord de capitulare cu Putin este de o lașitate fără precedent. Încercarea lui Putin și a lui Trump de a profita de suferința și moartea poporului ucrainean reprezintă o eroare istorică și o corupție la cel mai înalt nivel”, a declarat Clinton.
Fosta șefă a diplomației americane a adăugat că Ucraina luptă „pentru democrația noastră și valorile libertății și civilizației”, suferind pierderi umane și având țara devastată de „mania unui singur om de a controla”.
„Trump fie nu înțelege, fie nu îi pasă de această suferință”, a afirmat ea.
Clinton a continuat: „El a trădat Occidentul. A trădat valorile umane. A trădat Carta NATO, Carta Atlanticului și Declarația Universală a Drepturilor Omului. Trump se modelează pe un regim la fel de necontrolat ca cel al lui Putin, iar nimeni dintre noi nu ar alege să trăiască sub o astfel de conducere”.
Ministrul britanic de Externe, Yvette Cooper, a declarat că Marea Britanie și alți cinci aliați europeni au obținut dovezi conform cărora opozantul rus Alexei Navalnîi a fost ucis cu un agent toxic dezvoltat dintr-o toxină de broască săgeată, administrat de statul rus în perioada detenției sale.
Cooper a afirmat, într-o intervenție la Sky News, că doar regimul rus avea „motivul, mijloacele și oportunitatea” de a administra otrava letală în timp ce Navalnîi se afla în închisoare în Rusia. „Au dorit să-l reducă la tăcere pentru că era un critic al regimului”, a spus ea.
„De aceea am expus acest complot barbar al Kremlinului și ne-am asigurat că o facem pe baza unor dovezi clare”, a adăugat ministrul britanic.
Cooper a menționat că dezvăluirile au fost făcute și în spiritul mesajului transmis de Navalnîi înainte de moartea sa. „El a spus: „spuneți adevărul, răspândiți adevărul – aceasta este cea mai periculoasă armă dintre toate”. Regimul rus a încercat să-l oprească. Am făcut-o noi în locul lui”, a conchis ea.
Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a afirmat că Uniunea Europeană devine mai puternică în momente de criză, într-un panel dedicat competitivității și economiei UE.
„Dacă îi citim pe Jean Monnet, pe Schuman, pe părinții fondatori, toți spun același lucru: Europa crește în vremuri de criză. Europa este mai puternică și devine mai bună atunci când acționează unit în perioade dificile”, a afirmat Lagarde.
Ea a menționat că UE răspunde în prezent mai multor crize simultane, inclusiv schimbării de atitudine a președintelui Trump față de Europa, pe care a descris-o drept „un șut în spate”.
„Spun doar că acesta este contextul actual și că el îi apropie mai mult pe liderii și factorii de decizie europeni. Acest lucru trebuie să continue”, a adăugat președinta BCE.
La finalul unui panel de la Conferința de Securitate de la München, Kaja Kallas s-a arătat sceptică față de ideea numirii unui trimis UE pentru negocieri privind încetarea invaziei ruse în Ucraina.
„Ceea ce contează mai mult decât să ai un loc la masă este să știi ce să ceri atunci când stai acolo”, a spus Kallas, subliniind că Uniunea Europeană trebuie să definească mai întâi cerințele esențiale.
„De aceea am propus statelor membre un mandat concret cu solicitările pe care trebuie să le adresăm Rusiei. Oricine va merge la acea masă, fie individual, fie bilateral, trebuie să ceară aceste lucruri rușilor. Avem un proverb estonian: dacă ceri mult, primești puțin; dacă ceri puțin, nu primești nimic; și dacă nu ceri nimic, plătești în plus”, a explicat ea.
Aceasta a marcat încheierea panelului.
Întrebat dacă alegerile viitoare din Ungaria ar putea facilita calea Ucrainei spre UE, președintele leton Edgars Rinkēvičs a avertizat că rezultatele sunt imprevizibile.
„Aș atrage atenția că atât Jocurile Olimpice, cât și alegerile pot produce rezultate foarte neașteptate. Să nu ne grăbim să presupunem ceva ce numai alegătorii din fiecare țară pot decide. Să așteptăm să se întâmple și să vedem cum se întâmplă”, a spus Rinkēvičs, referindu-se la opoziția continuă a premierului ungar Viktor Orbán față de aderarea Ucrainei.
El a adăugat că anul viitor vor avea loc alegeri și în Franța și Polonia, care ar putea schimba dinamica procesului în sens invers.
Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a comentat, de asemenea, la Conferința de Securitate de la München, solicitarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a primi o dată clară pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, ca parte a unui eventual acord de pace.
Rinkēvičs a afirmat că UE „înțelege că are nevoie de Ucraina în blocul comunitar”, dar că, discutând cu alți lideri europeni, are „impresia că, în acest moment, nu există disponibilitate pentru a stabili o dată concretă”.
El a precizat că Uniunea Europeană „vrea să vadă Ucraina aderând cât mai curând posibil”, însă procesul trebuie să țină cont și de alte două aspecte: situația Balcanilor de Vest și a Republicii Moldova.
„UE trebuie să se uite la Balcanii de Vest, unde și-a pierdut multă credibilitate pentru că nu a avansat perspectivele de aderare. Am promis atât de multe lucruri, de exemplu în cazul schimbării numelui Macedoniei de Nord, și am amânat atât de mult aderarea acestora”, a spus Rinkēvičs.
El a adăugat că, odată cu integrarea Ucrainei, nu poate fi ignorată Moldova.
„Da, e o țară mică, dar dacă Ucraina intră, nu putem lăsa Moldova pe dinafară. Este nevoie de discuții serioase despre cum să gestionăm acest proces”, a subliniat șeful de stat leton.
Rinkēvičs a remarcat că, „fie că ne place sau nu, aderarea Ucrainei la UE este strâns legată de acordul de pace”, dar și că nu este optimist în privința unui angajament real din partea Rusiei.
„Dacă Rusia nu acționează, atunci nu vom avea un acord”, a concluzionat el.
Adjunctul secretarului general al NATO, Radmila Šekerinska, a subliniat necesitatea creșterii producției de echipamente militare, preluând mesajul ministrului francez Benjamin Haddad privind preferința pentru producția europeană.
Šekerinska a amintit că la ultimul summit NATO de la Haga s-a convenit nu doar creșterea cheltuielilor pentru apărare, ci și accelerarea producției proprii.
„Acest mesaj va fi reiterat și la summitul de la Ankara: trebuie să producem mai mult și peste tot. Avem nevoie de mai multă producție europeană, dar și de mai multă producție în SUA”, a afirmat ea.
Adjunctul secretarului general a precizat că, în prezent, stocurile existente nu sunt suficiente, în special pentru capabilitățile urgente necesare în Ucraina, cum ar fi apărarea aeriană.
„Când am vizitat industria, singurul loc unde aceste capabilități erau disponibile era în stocurile SUA. Am fost recent în Norvegia la o companie care exportă tot către SUA, iar apoi multe state europene cumpără de acolo. Acestea sunt legăturile pe care le-au dezvoltat companiile de apărare. Dacă încercăm să le desfacem, vom fi mai slabi, nu mai puternici”, a explicat Šekerinska.
Ea a subliniat că pentru creșterea producției este nevoie de reglementări mai bune, proceduri mai rapide și standarde de interoperabilitate mai clare, obiective centrale pentru NATO.
Ministrul pentru Afaceri Europene al Franței, Benjamin Haddad, a reiterat importanța „preferinței europene” în achizițiile pentru apărare, afirmând că aceasta reprezintă doar „bun simț”.
El a explicat că, atunci când bugetele pentru apărare cresc – adesea prin reducerea altor cheltuieli – nu este logic să fie folosiți bani pentru a susține industrii din afara Europei, precum o fabrică din Kentucky, SUA. „Nu are sens”, a afirmat Haddad.
Ministrul francez a subliniat că este vorba și despre controlul asupra utilizării, exportului și know-how-ului tehnologic asociat armamentului.
„Când cumperi o armă din alt
