După patru ani de conflicte și negocieri nereușite, războiul din Ucraina a modificat structura de putere globală, plasând în centrul său un triunghi politic imprevizibil format din Volodimir Zelenski, Vladimir Putin și Donald Trump. De la tensiunile din Biroul Oval până la speculațiile despre o posibilă apropiere între Moscova și Washington, care părea imposibilă în timpul Războiului Rece, totul se desfășoară pe o scenă internațională fragilă.
Cu ocazia invaziei ruse, Statele Unite au devenit principalul sprijin militar și financiar pentru Ucraina. În cadrul administrației anterioare, asistența americană a depășit zeci de miliarde de dolari, întărind poziția Kievului pe front. La o lună după începerea celui de-al doilea mandat, Donald Trump a demonstrat că nu va continua strategia lui Joe Biden, numindu-l pe Volodimir Zelenski „dictator fără alegeri”.
Pe 19 februarie 2025, diplomația globală a fost martoră la un moment fără precedent. Vizita lui Zelenski la Casa Albă avea ca scop transmiterea unui mesaj de unitate, dar a generat efectul contrar. Schimbul de replici dintre cei doi lideri a fost rece și tăios, iar Zelenski a fost acuzat de lipsă de respect și recunoștință, atât în ceea ce privește abordarea sa față de negocieri, cât și în legătură cu ținuta sa vestimentară. După câteva zeci de minute, Zelenski a părăsit Casa Albă, iar imaginile au fost difuzate la nivel mondial.
O fotografie de la Vatican a devenit virală pe internet. În Bazilica Sfântul Petru, cei doi președinți stăteau față în față, aplecându-se pentru a se auzi mai bine. Aceasta a fost prima întâlnire dintre Zelenski și Trump după incidentul din Biroul Oval. Ambele părți au caracterizat discuția drept productivă și istorică. De atunci, mesajele venite de la Washington au fost variate. Uneori, Trump a afirmat că responsabilitatea îi revine lui Zelenski, iar altădată a sugerat concesii teritoriale din partea Ucrainei sau acceptarea rapidă a unui acord cu Rusia.
În timp ce relația dintre Zelenski și Trump a fost marcată de instabilitate, apropierea liderului de la Casa Albă de președintele rus a devenit tot mai evidentă. Vladimir Putin a fost primit în Alaska, un loc cu o semnificație simbolică importantă pentru relațiile ruso-americane, departe de capitalele europene. Întreaga lume a anticipat acest summit istoric.
Descrisă ca fiind productivă de către participanți, întâlnirea dintre cei doi lideri a fost gândită ca un pas spre încheierea războiului din Ucraina. Totuși, discuțiile nu au dus la rezultate concrete în această direcție. Aceasta a fost prima întâlnire față în față dintre Donald Trump și Vladimir Putin după 2019. La final, Putin a invitat, în engleză, „Next time in Moscow”. Visita nu s-a materializat, dar summitul Trump-Putin rămâne un reper pentru Moscova, un moment frecvent evocat în discursurile oficiale.
Pentru Putin, summitul a confirmat statutul său de interlocutor esențial, iar pentru Trump a demonstrat că poate negocia direct cu Kremlinul, fără intervenția europeană. Triunghiul Zelenski-Putin-Trump continuă să existe, cu negocieri tripartite implicând delegați din Kiev, Moscova și Washington.
O întâlnire față în față la nivel de președinți rămâne, deocamdată, incertă. Donald Trump a promis că poate încheia războiul în 24 de ore și a sperat ca eforturile sale să fie recunoscute pe plan internațional. Republicanul aspira să fie recompensat cu Premiul Nobel pentru Pace, dar acest vis nu s-a realizat.
