Briefingul, la care au participat secretarul apărării Pete Hegseth și șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, a fost convocat în principal pentru a explica operațiunea militară americană din Venezuela, care a dus la capturarea președintelui Nicolás Maduro și aducerea acestuia în SUA. Conform informațiilor, Rubio a avut cea mai extinsă intervenție în fața congresmenilor.
Potrivit WSJ, subiectul Groenlandei a fost abordat după ce liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer, a întrebat despre intențiile administrației de a folosi forța militară în alte zone, inclusiv în Mexic și Groenlanda. Rubio ar fi subliniat că scenariul unei cuceriri prin forță este exagerat, insistând asupra unei posibile tranzacții. Rubio a menționat că poziția fermă a SUA ar avea ca scop să aducă Danemarca la masa negocierilor.
Cu toate acestea, mesajele publice ale Casei Albe au rămas neclare. O declarație atribuită administrației a indicat că „utilizarea armatei este întotdeauna o opțiune” pentru a atinge obiectivul de „dobândire” a Groenlandei, pe fondul argumentului că acest teritoriu este esențial pentru securitatea națională a SUA în Arctica.
Reuters menționează că, pe lângă opțiunea cumpărării, administrația ar analiza și un Compact of Free Association (COFA), un tip de acord folosit de SUA cu anumite state insulare din Pacific, care ar oferi Washingtonului influență strategică fără a integra formal teritoriul ca stat american.
În Europa, intensificarea declarațiilor a provocat reacții puternice. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a afirmat că Trump ar trebui „luat în serios” atunci când vorbește despre preluarea Groenlandei, iar lideri europeni s-au aliniat public în sprijinul suveranității Danemarcei și a groenlandezilor.
Un aspect care amplifică tensiunea este că Groenlanda, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei și parte a NATO, nu pare dispusă să accepte o astfel de schimbare: un sondaj realizat în 2025 a arătat că 85% dintre groenlandezi se opun ideii de a deveni parte a Statelor Unite.
