În timpul orelor de după exploziile din centrul Teheranului, Trump a discutat despre „operațiuni militare majore” și a oferit imunitate militară iranienilor care aleg să capituleze. Canalele oficiale israeliene în limba persană au încurajat iranienii să documenteze protestele împotriva regimului. Mesajul transmis este clar: scopul acțiunii nu este doar militar, ci și politic, conform publicației Il Messaggero.
Potrivit The Guardian, raidul a avut loc la scurt timp după ce Trump și-a exprimat nemulțumirea față de negocierile nucleare.
Momentul acestor atacuri nu poate fi atribuit exclusiv problemei nucleare. Aceste acțiuni vin după săptămâni de represiune internă în Iran, cu mii de victime. Washingtonul a evaluat că regimul este vulnerabil: se află sub presiune economică, izolat diplomatic și afectat de proteste.
Strategia americană exclude o invazie terestră și se concentrează pe lovituri chirurgicale și pe presiune psihologică.
Planul „optimist” al Washingtonului implică bombardarea infrastructurii militare și a bazelor Gărzii Revoluționare Islamice, cu scopul de a crea condițiile necesare pentru o divizare în rândul elitei iraniene. O parte a aparatului ar putea decide să abandoneze conducerea ideologică pentru a-și asigura supraviețuirea.
Regimul iranian nu reprezintă doar o conducere politică, ci și o interacțiune complexă între instituții religioase, aparat militar și rețele economice controlate de IRGC. O slăbire bruscă a acestuia ar putea genera efecte adverse, incluzând o posibilă lovitură de stat din partea facțiunilor radicale sau un vid de putere, cu riscul fragmentării. Precedentul din Libia servește ca un avertisment serios în acest context.
Teheranul a promis un „răspuns zdrobitor”.
În primele ore, au fost deja raportate lansări de rachete către Israel și au apărut tensiuni în Bahrain, unde se află flota americană. Iranul dispune de instrumente semnificative, inclusiv rachete balistice, drone, miliții aliate și capacități navale în Strâmtoarea Hormuz. O operațiune planificată ca fiind limitată poate escalada rapid într-un conflict regional, având un impact major asupra piețelor energetice.
Dacă naționalismul iranian se mobilizează în jurul regimului, atacul riscă să întărească tocmai puterea pe care Washingtonul intenționa să o distrugă.
