Premierul polonez, Donald Tusk, a publicat pe X un mesaj în care subliniază că Europa nu va fi percepută „în serios” dacă va rămâne „slabă și divizată”.
„Nimeni nu va lua în serios o Europă slabă și divizată: nici dușmanii, nici aliații. Este deja clar acum. Trebuie să credem în sfârșit în propria noastră forță, trebuie să continuăm să ne înarmăm, trebuie să rămânem uniți ca niciodată. Unul pentru toți și toți pentru unul. Altfel, suntem terminați”, a transmis Tusk.
No-one will take seriously a weak and divided Europe: neither enemy nor ally. It is already clear now. We must finally believe in our own strength, we must continue to arm ourselves, we must stay united like never before. One for all, and all for one. Otherwise, we are finished.
— Donald Tusk (@donaldtusk) January 5, 2026
Avertismentul premierului polonez survine în contextul în care președintele american Donald Trump a reînnoit amenințările de a prelua controlul asupra Groenlandei, un teritoriu danez autonom pe care îl dorește de multă vreme. „Avem nevoie de Groenlanda din motive de securitate națională”, a declarat Trump reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One, duminică.
„Ne vom ocupa de Groenlanda în aproximativ două luni. Să vorbim despre Groenlanda peste 20 de zile”, a adăugat liderul de la Casa Albă, fără a oferi detalii suplimentare.
Afirmațiile lui Trump referitoare la Groenlanda au fost făcute după ce, în weekend, Statele Unite au lansat atacuri asupra Venezuelei, capturându-l pe liderul acesteia, Nicolás Maduro. Această operațiune dramatică a generat temeri în Europa că Washingtonul ar putea încerca să preia Groenlanda, determinând-o pe prim-ministra daneză, Mette Frederiksen, să reacționeze ferm.
Răspunsuri variate din partea UE
Conform POLITICO, reacția inițială a Uniunii Europene la intervenția SUA în Venezuela a fost una unită. Ulterior, diverse țări au adoptat poziții diferite. Kaja Kallas a cerut „reținere” într-o declarație susținută de 26 de state membre, cu excepția Ungariei.
În același timp, Spania s-a distanțat de UE, alăturându-se celor cinci țări latino-americane într-o declarație mai fermă, condamning atacul Washingtonului asupra suveranității Venezuelei și solicitând ca resursele naturale ale țării să nu fie exploatate.
Italia a avut o poziție mai favorabilă, calificând acțiunea militară drept „legitimă împotriva atacurilor hibride la adresa securității”.
Pe de altă parte, premierul slovac, Robert Fico, a criticat ferm incursiunea SUA în Venezuela, considerând-o „o dovadă suplimentară a destrămării ordinii mondiale”. Premierul ungar, Viktor Orban, a reacționat și el, afirmând într-o postare pe Facebook că „ordinea mondială liberală se află în dezintegrare”.
