Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, Kaja Kallas, a afirmat că imaginile provenite din capitala Iranului reflectă o reacție „disproporționată și brutală” din partea autorităților. Aceasta a subliniat că orice formă de violență împotriva protestatarilor pașnici este inacceptabilă, conform celor transmise de Euronews.
Comisia Europeană a condamnat, de asemenea, creșterea numărului de decese și răniți în urma reprimării protestelor din Iran, solicitând respectarea dreptului fundamental la liberă întrunire. Un purtător de cuvânt al Comisiei a menționat că populația din Iran își exprimă aspirațiile legitime pentru o viață mai bună, însă Uniunea Europeană nu sprijină oficial schimbarea de regim, aceasta nefiind parte integrantă a politicii sale consolidate față de Teheran.
Protestele din Iran au început pe 28 decembrie, pe fondul unei crize economice severe, caracterizată de inflație galopantă, deprecierea monedei naționale și scăderea nivelului de trai. Manifestațiile, inițial motivate de nemulțumiri sociale, s-au transformat rapid în contestări directe ale regimului teocratic, cu sloganuri precum „Moarte dictatorului” și „Moarte Republicii Islamice”.
După ce autoritățile iraniene au întrerupt accesul la internet și apelurile internaționale pentru a limita comunicarea protestatarilor, reacțiile liderilor europeni s-au intensificat. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a lăudat „generația care vrea să rupă lanțurile opresiunii”, în timp ce premierii Belgiei și Suediei, Bart De Wever și Ulf Kristersson, au transmis mesaje de sprijin pentru iranienii care luptă pentru libertate.
Ministrul german de externe a condamnat „utilizarea excesivă a forței” și a cerut Iranului să respecte obligațiile internaționale în domeniul drepturilor omului. Ca răspuns, misiunea Iranului pe lângă Uniunea Europeană a caracterizat aceste poziții ca fiind „intervenționiste” și a acuzat un dublu standard.
Reprimarea protestelor din Iran se desfășoară într-un context extrem de tensionat, după conflictul armat cu Israelul și atacurile americane asupra instalațiilor nucleare iraniene. Franța, Germania și Marea Britanie au decis recent reimpunerea sancțiunilor ONU, invocând nerespectarea acordului nuclear.
Conform organizațiilor pentru drepturile omului, cel puțin 42 de persoane și-au pierdut viața și peste 2.270 au fost arestate de la începutul protestelor, cifre care evidențiază gravitatea situației și intensifică presiunea internațională asupra regimului de la Teheran.
