Imaginea lui Volodimir Zelenski a fost tot mai prezentă în campania electorală recentă. Mii de panouri publicitare, surprinse de jurnaliștii Mediafax la intrarea pe teritoriul maghiar, l-au prezentat inițial ca „marionetă a Bruxelles-ului” și apoi ca aliat al liderului opoziției, Peter Magyar, ale cărui sondaje arată că partidul său, Tisza, conduce în fața Fidesz. Zelenski a devenit, de asemenea, figura centrală a unei campanii relansate, similară cu cea folosită anterior împotriva lui George Soros, având ca slogan „Nu-l lăsați pe Zelenski să râdă la urmă”.
În presa controlată de guvern, Ucraina este constant descrisă ca un stat corupt, afectat de război, asociat cu traficul de persoane, droguri și alte forme de criminalitate. Spre deosebire de campaniile anterioare ale Fidesz, care s-au concentrat pe figuri precum George Soros, „ideologia de gen”, Bruxelles-ul sau migranții, actuala ofensivă politică vizează, pentru prima dată, un stat suveran străin.
Această escaladare s-a reflectat și în materialele de campanie. Politicieni din Fidesz și membri ai guvernului au distribuit numeroase videoclipuri generate prin inteligența artificială, prezentând soldați ungari răniți, sicrie și scene de execuție în contextul războiului.
Tema este considerată utilă pe termen lung în logica electorală a Fidesz, deoarece eventualele parcursuri ale Ucrainei către UE sau NATO pot rămâne subiecte de dezbatere publică timp de mulți ani. Sprijinul pentru Ucraina și perspectiva aderării sale la UE rămân subiecte polarizante în societatea ungară, iar o mare parte a electoratului continuă să susțină poziția guvernului. Un sondaj, VOKS2025, bazat în principal pe voturi din zona proguvernamentală, a respins cu o majoritate covârșitoare posibilitatea aderării Ucrainei la UE.
Până și partidul de opoziție Tisza adoptă o poziție rezervată în acest context. În programul său oficial, formațiunea afirmă că toate statele candidate trebuie să îndeplinească aceleași condiții, pe care Ucraina nu le îndeplinește în prezent. Manifestul partidului precizează că Tisza nu ar susține o aderare accelerată a Ucrainei la UE și că, atunci când problema va deveni concretă, în Ungaria ar urma să fie organizat un referendum cu caracter obligatoriu.
Retorica guvernului ungar față de Rusia și Ucraina s-a modificat semnificativ în ultimii 16 ani, din momentul în care Viktor Orban a venit la putere, devenind un discurs din ce în ce mai favorabil Kremlinului și mai ostil Kievului. În paralel, presa asociată partidului de guvernământ Fidesz a abandonat tonul critic față de Vladimir Putin și a început să promoveze imaginea Rusiei ca un bastion al valorilor conservatoare, naționale și tradiționale.
Schimbarea s-a accentuat după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, în ultimele săptămâni ale campaniei parlamentare din Ungaria. După o scurtă perioadă de ezitare, presa afiliată Fidesz a reluat mesajul oficial că Ungaria „este de partea păcii” într-un conflict între două state străine. În același timp, opoziția unită a fost prezentată ca tabăra „pro-război”, iar unul dintre principalele mesaje de campanie ale Fidesz a fost că adversarii politici ar trimite trupe ungare în războiul din Ucraina dacă ar ajunge la guvernare.
Strategia s-a dovedit eficientă din punct de vedere electoral. În aprilie 2022, Viktor Orban a obținut din nou o majoritate de două treimi în Parlament, pentru a patra oară consecutiv, iar în discursul său de victorie l-a menționat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski printre adversarii săi.
Mesajele au devenit și mai dure în 2024, în perspectiva alegerilor europarlamentare și locale, când liderii Fidesz au prezentat scrutinul ca o chestiune de „viață și moarte”. Oficialii partidului au susținut că doar Fidesz poate împiedica implicarea Ungariei într-un război care „nu are nimic de-a face” cu țara și că doar actuala putere poate garanta siguranța cetățenilor.
În 2025, campania a trecut într-o nouă etapă, caracterizată de o retorică antiucraineană și mai agresivă. Propaganda guvernamentală a acuzat Ucraina nu doar pentru dificultățile economice și inflația provocate de război, ci și pentru presupusele încercări de a influența afacerile interne ale Ungariei. De asemenea, aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană a fost prezentată ca o amenințare majoră pentru blocul comunitar.
