Ilie Bolojan a declarat, marți seara, la TVR Info, că România a înregistrat în 2024 un deficit semnificativ, de 9,4%. Până la mijlocul anului 2025, situația s-a desfășurat fără a se implementa măsuri corective, ceea ce a dus la o posibilă suspendare a fondurilor europene și la riscul de a pierde credibilitatea internațională, dacă nu se luau măsuri corective în vara anului trecut.
„Prin măsurile adoptate – recunosc că nu au fost populare – am reușit să echilibrăm situația și să ne recâștigăm credibilitatea atât în fața partenerilor, cât și în fața instituțiilor financiare. Astfel, anul acesta ne propunem să încheiem cu un deficit sub cel programat, de 8,4%. În vederea atingerii țintei asumate de România pentru reducerea deficitului, trebuie să ținem cont că cheltuielile noastre se ridică cu 25% mai mult decât ne permitem anual. Cele aproximativ 30 de miliarde de euro cheltuite suplimentar, plus datoriile contractate în anii anteriori, generează anual dobânzi de 11-12 miliarde de euro. Astfel, 3% din PIB-ul României este reprezentat doar de dobânzi. Dacă nu luăm măsuri pentru a reduce cheltuielile și a crește veniturile, dobânzile vor continua să crească, iar guvernul nu va mai avea resurse pentru dezvoltare și servicii de bază. De aceea, anul viitor trebuie să ne propunem un deficit și mai mic”, a afirmat Ilie Bolojan.
România își propune, în acest an, o țintă de deficit de 6,2-6,4% maxim. Această țintă nu poate fi atinsă „fără a păstra realizările de până acum, adică o disciplină fiscală și o anumită ordonare, plus reducerea cheltuielilor”.
„Asta implică un pachet de reforme în administrație, care include atât reducerea cheltuielilor, cât și întărirea capacității administrației, în special la nivel local, pentru a deveni mai eficientă în colectarea impozitelor și în servirea cetățenilor. Banii obținuți din creșterea impozitelor pe proprietate trebuie să fie direcționați către investiții la autoritățile locale, nu către salariile unor angajați, având în vedere analiza personalului care arată o supra-dimensionare. De aceea, este esențial să adoptăm acest pachet înainte de aprobarea bugetului, altfel bugetul României nu se va închide în parametrii stabiliți. Ar fi păcat ca eforturile și sacrificiile tuturor românilor – pentru care le mulțumesc – să nu fie valorificate cât mai repede, deoarece întârzierile în implementare generează cheltuieli mai mari și prelungesc problemele. Anul acesta nu trebuie să creștem impozitele și taxele, dacă ne reducem cheltuielile, ceea ce este de bun simț. Este normal ca și aparatul public, în urma auditului, să contribuie la acest efort. La finalul anului, inflația va fi mult redusă și lucrurile se vor stabiliza, astfel încât, pe măsură ce intrăm în a doua jumătate a anului, să putem lua măsuri pentru relansarea economică”, a concluzionat premierul.
