Analiză realizată de specialiști europeni și americani, efectuată marți la Washington, a concluzionat că amenințările lui Donald Trump la adresa Groenlandei și Venezuelei au consecințe importante. Masa rotundă organizată de Quincy Institute a abordat aceste subiecte, conform Kyiv Post.
Pascal Boniface, directorul Institutului Francez pentru Afaceri Internaționale și Strategice, contestă ideea dominantă conform căreia Rusia reprezintă un pericol iminent. Potrivit acestuia, Moscova a încercat să cucerească Ucraina, o țară cu 30 de milioane de locuitori, dar este greu de crezut că ar putea invada o Uniune Europeană cu 450 de milioane de locuitori.
Deși Rusia continuă să fie o amenințare prin operațiuni cibernetice, interferențe politice și conflicte prin intermediari în Africa, teama de o invazie rusă în Europa este considerată exagerată și paralizantă din punct de vedere politic.
„Pericolul este psihologic”, a subliniat Boniface. Crezând că Rusia reprezintă o amenințare existențială, Europa a ajuns incapabilă să reziste presiunilor americane, chiar și atunci când acestea afectează suveranitatea europeană.
Zoltán Koskovics, directorul Unității Geopolitice din Ungaria, oferă o altă perspectivă. El afirmă că Washingtonul nu mai așteaptă ca Europa să aibă o atitudine prietenoasă față de Rusia, ci se așteaptă ca aceasta să-și „stabilizeze” relația cu Moscova.
Presupunerea americană pe termen lung este clară: Europa ar trebui să fie capabilă să echilibreze Rusia pe cont propriu.
Zachary Paikin, cercetător la Institutul Quincy, adaugă că rigiditatea Europei față de Rusia este mai puțin determinată de securitate, cât de statut. O soluție negociată pentru încheierea războiului ar necesita tratarea Rusiei ca pe un actor egal, ceea ce conducătorii europeni tem că ar diminua poziția Europei în ordinea internațională.
Boniface argumentează că Europa a făcut din Ucraina centrul viziunii sale strategice, adesea în detrimentul realismului. „Liderii europeni vorbesc de parcă Rusia ar fi gata să mărșăluiască spre Berlin, chiar dacă Moscova rămâne împotmolită în estul Ucrainei,” a declarat expertul francez.
Paikin consideră că Ucraina a devenit problema prin care Europa și-a externalizat autonomia strategică către Washington. Prin legarea credibilității sale de Kiev, Europa a cedat Statelor Unite controlul asupra escaladării conflictului.
Koskovics amplifică această critică, afirmând că războiul face parte dintr-o criză instituțională și morală mai largă. Alături de migrația în masă, criminalitate și scăderea încrederii în instituții, conflictul contribuie la ascensiunea partidelor populiste.
Dacă Rusia este o sursă de temere pentru Europa, SUA reprezintă o dilemă. Boniface a evaluat critic comportamentul lui Donald Trump, numindu-l mai degrabă un prădător decât un protector.
Trump a pus la îndoială în mod deschis articolul 5 al NATO, a batjocorit liderii europeni și a arătat mai mult respect personal pentru Vladimir Putin decât pentru aliații tradiționali.
„Ideea unei lumi occidentale unificate nu mai este reală,” a afirmat Boniface. Trump respinge multilateralismul, dreptul internațional și valorile la care Europa se încăpățânează să rămână atașată.
În contrast, Koskovics respinge „retorica funerară”, susținând că ceea ce s-a prăbușit nu este Occidentul, ci ideologia tehnocratică liberală. Conflictul dintre Trump și Europa este ideologic, nu civilizațional. Washingtonul dorește ca Europa să controleze migrația, să renunțe la guvernarea birocratică și să-și asume responsabilitatea pentru propria apărare.
Paikin aduce o interpretare mai rece, subliniind că SUA se concentrează din ce în ce mai mult pe dominația hemisferică și competiția cu China. Europa rămâne relevantă, dar într-o măsură mult mai mică decât în trecut.
În spatele discuțiilor despre Rusia, Ucraina și Trump se află o neliniște profundă: teama Europei de a-și pierde relevanța. Paikin consideră că reacția vehementă a Europei la amenințările lui Trump privind Groenlanda reflectă o realizare bruscă a vulnerabilității europene. Miza nu este doar teritoriul, ci și statutul.
Boniface a fost de acord, afirmând că unitatea europeană împotriva lui Trump a fost determinată atât de furia publică, cât și de principii. Trump este profund nepopular în întreaga Europă, iar supunerea față de el devine costisitoare din punct de vedere politic pentru liderii naționali.
Koskovics a avertizat că poziția actuală a Europei, moralistă, divizată și dependentă din punct de vedere strategic, riscă să accelereze declinul său. Fără reforme, Uniunea Europeană ar putea să se fractureze sub presiunea externă.
În concluzie, Europa se află într-o situație complexă, fiind prinsă între o Rusie pe care nu o poate învinge, un război pe care nu îl poate încheia și o SUA de care nu se mai poate baza, dar de care nu poate scăpa.
Nu este încă clar dacă această situație va conduce la o independență strategică autentică sau la o dependență mai profundă deghizată în sfidare. Analiștii au ajuns la concluzia că era în care Europa putea asuma protecția, prestigiul și autoritatea morală simultan s-a încheiat.
De asemenea, există o posibilitate ca Washingtonul să nu intervină în ajutorul Europei în viitor.
