Un articol publicat miercuri în revista Science Advances a evidențiat că între 2006 și 2020, expunerea pe termen lung la particule fine provenite din fumul incendiilor forestiere a fost responsabilă pentru o medie de 24.100 de decese anual în cele 48 de state continentale ale Statelor Unite, conform AP.
„Mesajul nostru este clar: fumul de la incendiile forestiere este extrem de periculos. Reprezintă o amenințare tot mai mare pentru sănătatea publică”, a afirmat Yaguang Wei, autor al studiului și profesor asistent în cadrul departamentului de medicină de mediu al Școlii de Medicină Icahn de la Mount Sinai.
Alți specialiști care au analizat impactul fumatului de la incendiile forestiere asupra mortalității nu s-au arătat surprinși de rezultatele studiului.
„Estimările prezentate sunt rezonabile”, a declarat Michael Jerrett, profesor de științe ale sănătății mediului la Universitatea din California, Los Angeles, care nu a fost implicat în studiu.
„Este necesar să realizăm mai multe studii de acest tip. Numai printr-o diversitate de cercetări putem obține o bază solidă de încredere științifică în concluziile noastre”, a adăugat acesta.
Cercetătorii s-au concentrat asupra deceselor asociate cu expunerea cronică la particule fine, cunoscute sub denumirea de PM2,5, care reprezintă principala problemă de sănătate legată de fumul din incendiile forestiere.
Aceste particule pot pătrunde profund în sistemul respirator și pot ajunge în circulația sanguină. Expunerea pe termen scurt poate genera tuse și iritații oculare, însă expunerea pe termen lung poate agrava afecțiunile existente și poate conduce la probleme de sănătate severe, inclusiv boli respiratorii, cardiovasculare și neurologice, precum și la moarte prematură.
„Fumul de la incendiile forestiere, în special PM2,5, a devenit un pericol semnificativ pentru mediu în Statele Unite, fiind influențat de creșterea frecvenței și intensității incendiilor forestiere, cauzată de schimbările climatice”, a declarat Min Zhang, student postdoctoral la Școala Icahn și coautor al studiului.
De asemenea, gestionarea ineficientă a pădurilor timp de decenii, împreună cu dezvoltarea urbană în zonele predispuse la incendii, a extins „interfața urbană cu mediul sălbatic”, sporind riscul de incendii forestiere și având un impact direct asupra sănătății umane, a subliniat Jerrett.
„Nimeni nu va avea „moartea prin incendiu forestier” pe certificatul de deces, decât în cazul în care a fost efectiv ars de foc sau un copac a căzut peste el”, a adăugat Jerrett. „Însă, multe dintre persoanele care decedează din cauza acestei expuneri sunt deja vulnerabile. Acestea sunt vieți reale pierdute. Nu este doar un concept statistic abstract și arbitrar”.
Autorii studiului au examinat corelația dintre expunerea medie anuală la PM2,5 din fumul incendiilor forestiere și decesele pe județe în cele 48 de state continentale. Aceștia au utilizat date federale referitoare la mortalitate din 3.068 de județe pentru a analiza toate cauzele de deces, precum și câteva cauze specifice, inclusiv boli circulatorii, neurologice și respiratorii, tulburări mentale și comportamentale, tumori, și afecțiuni endocrine, nutriționale și metabolice.
Au inclus în analiza lor și decesele cauzate de căderi și accidente de transport, care sunt improbabil legate de fumul de la incendiile forestiere, pentru a asigura obiectivitatea observațiilor lor.
