La finalul anului 2024, autoritățile americane estimau că Hamas obținea aproximativ 10 milioane de dolari lunar. Această sumă provenea din campanii false de strângere de fonduri destinate ajutoarelor umanitare. Unele dintre aceste operațiuni au fost investigate și în Italia, unde procuratura antiterorism a dispus arestări și punerea sub acuzare a mai multor persoane.
Potrivit Il Post, deși aceste contribuții nu constituiau principala sursă de venit a organizației, importanța lor a crescut odată cu escaladarea conflictului din Gaza, moment în care alte rute financiare au fost întrerupte sau reduse.
Hamas a beneficiat de sprijin financiar din partea Iranului, care este principalul său aliat strategic încă de la înființarea organizației. După ce a preluat controlul asupra Fâșiei Gaza în 2007, Hamas a început să primească și fonduri din Qatar.
Până în octombrie 2023, Qatarul transfera lunar milioane de dolari administrației din Gaza. Între 2018 și 2021, aceste sume erau livrate în numerar, cu acordul Israelului și sub escortă militară. Oficial, banii erau destinați plății salariilor funcționarilor și achiziției de combustibil pentru centralele electrice. Guvernul israelian a permis aceste transferuri, considerând că Hamas era mai interesată de guvernarea Gazei decât de escaladarea confruntării militare, ceea ce slăbea influența Autorității Naționale Palestiniene din Cisiordania.
Finanțarea din Iran a fost mult mai puțin transparentă. De-a lungul timpului, Hamas a dezvoltat o rețea extinsă de companii în afara teritoriilor palestiniene, susținute de Teheran, prin care transfera fonduri către Gaza. Aceste structuri gestionau afaceri în minerit, construcții și imobiliare, cu active evaluate la sute de milioane de dolari. După 2019, ca urmare a intensificării sancțiunilor, centrul operațional al rețelei a fost mutat în Turcia, unde organizația beneficiază de mai multă libertate de acțiune.
Pentru a evita sistemele bancare tradiționale, Hamas a recurs la hawala, un mecanism de transfer de bani care a apărut în Evul Mediu, bazat pe intermediari și relații de încredere, fără documente oficiale sau tranzacții bancare directe. Această lipsă de trasabilitate face ca hawala să fie dificil de supravegheat și continuă să fie utilizată pentru transferuri din Iran și alte state din regiune către Gaza.
În ultimii ani, criptomonedele au devenit o opțiune din ce în ce mai frecventă pentru Hamas. Chiar dacă la început erau folosite pentru donații de mici dimensiuni, numărul crescut al acestora a transformat treptat criptomonedele într-un instrument pentru transferuri substanțiale. Deși tranzacțiile digitale pot fi teoretic urmărite, schimbarea constantă a portofelelor și utilizarea platformelor din țări care nu respectă standardele internaționale îngreunează monitorizarea.
Până la izbucnirea conflictului, o parte din fondurile Hamas proveneau din taxele impuse asupra mărfurilor și tranzacțiilor comerciale din Gaza. Aceste venituri au scăzut drastic în urma blocadei totale. Surse diplomatice afirmă că, în timpul conflictului, organizația ar fi confiscat o parte din ajutoarele umanitare, revânzând ulterior bunuri esențiale pentru a obține fonduri.
Autoritățile israeliene susțin că anumite fonduri colectate de organizații umanitare pentru Gaza ar putea fi redirecționate către Hamas. Din această cauză, mai multe ONG-uri au fost investigate sau au avut conturile înghețate în țări precum Germania, Franța, Marea Britanie și Olanda. În Italia, o anchetă recentă urmărește să stabilească dacă banii adunați aveau cu adevărat destinație umanitară sau erau folosiți pentru finanțarea grupării.
În ciuda sancțiunilor, blocadei și intensificării controalelor internaționale, Hamas reușește să își mențină structurile administrative și să sprijine membrii organizației. Nu este clar dacă resursele actuale provin din economii acumulate înaintea războiului sau dintr-o combinație de metode – donații, criptomonede, rețele informale și deturnarea ajutoarelor – care continuă să scape parțial supravegherii globale.
