Jurnaliștii care acoperă conflictul din Orientul Mijlociu se confruntă cu restricții severe și o cenzură tot mai accentuată din partea guvernelor și grupurilor armate, care utilizează arestări, interogatorii și rețineri, conform unui sondaj realizat în rândul șefilor birourilor AFP din regiune, relatează France Presse.
Unele dintre cele mai stricte restricții impuse mass-media se regăsesc în Iran și Israel. Monarhiile din Golf, care au fost ținte ale atacurilor fără precedent cu drone și rachete din partea Iranului, au adoptat, de asemenea, un control mai strict asupra presei.
Principalele motive de îngrijorare se referă la imaginile care dezvăluie locațiile atacurilor cu rachete și drone sau cele care arată interceptarea proiectilelor.
În Iran, obținerea de informații din afara canalelor oficiale este extrem de dificilă, iar accesul jurnaliștilor în zonele din afara capitalei Teheran este limitat sau inexistent.
Din acest motiv, reporterii AFP, una dintre puținele agenții de presă cu birou la Teheran, nu au reușit să ajungă la Minab (sud), unde o școală a fost bombardată pe 28 februarie.
Autoritățile iraniene au declarat că peste 150 de persoane, dintre care mulți copii, au fost ucise în atacul asupra acelei școli. Statele Unite și Israelul nu au recunoscut că au efectuat un astfel de atac, președintele Donald Trump afirmând luni că o anchetă este „în curs de desfășurare”.
Din cauza blocării aproape totale a internetului de către autoritățile iraniene, foarte puține informații provenite de la persoane care nu sunt jurnaliști ajung să fie difuzate din Iran.
Pentru a obține o imagine de ansamblu asupra situației din afara Teheranului, AFP se bazează pe cetățeni iranieni care au fugit, în special în țările vecine, și pe informațiile furnizate de membrii diasporei care au contacte în țară.
În condițiile în care conexiunile telefonice funcționează defectuos, a fost formată o echipă la sediul AFP din Paris pentru a lua legătura cu iranienii care și-au părăsit țara și pentru a analiza postările de pe rețelele sociale.
Biroul AFP din Teheran se confruntă cu dificultăți în a lucra liber pe teren, chiar și atunci când autoritățile organizează vizite de presă în locurile civile afectate de atacuri, cum ar fi școli, stadioane și spitale.
Ministerul Culturii și Orientării Islamice reglementează activitatea presei și, adesea, își dă acordul înainte de orice acoperire media. Chiar și cu autorizații, jurnaliștii au fost arestați și interogați de forțele de securitate, existând riscul de reținere.
Mass-media de stat din Iran se concentrează pe pierderile și daunele provocate civililor, fără a aborda aspectele legate de pierderile militare.
Șeful secției foto al AFP pentru Orientul Mijlociu, Jewel Samad, a menționat avertismentul venit din partea Ministerului iranian al Informațiilor: „Dacă cineva face poze locurilor sensibile, clădirilor și zonelor deteriorate sau înregistrează locația folosind un GPS sau un telefon mobil ar putea fi un agent al dușmanului americano-sionist”.
Ministerul a îndemnat populația să informeze autoritățile dacă observă pe cineva acționând astfel.
În aceste condiții, echipa AFP din Teheran reușește să captureze imagini ale loviturilor, în principal nori de fum, de la distanță.
Bombardamentele constante au un impact fizic și mental asupra jurnaliștilor din Iran, care au un somn constant întrerupt de raidurile aeriene nocturne.
În Israel, cenzura militară strictă privind operațiunile militare sensibile este în vigoare de decenii, însă restricțiile au fost consolidate în ceea ce privește atacurile asupra Iranului și Hezbollah, mișcarea șiită libaneză aliată cu Iranul.
Armata israeliană a interzis transmisiunile în direct în momentul în care alarmele avertizează populația despre sosirea rachetelor sau dronelor. De asemenea, a fost interzisă difuzarea imaginilor cu apărarea antiaeriană care intercepta rachete, imagini care au avut un rol important în acoperirea media la începutul războiului și în conflictul de 12 zile dintre Israel și Iran din iunie 2025.
Armata israeliană a interzis și filmarea pagubelor de la sau din apropierea obiectivelor de securitate, deși permite reportajele despre daunele civile, cu condiția ca locațiile exacte să nu fie divulgate.
În instrucțiunile transmise mass-media din Israel, cenzorul șef al armatei, Netanel Kula, a enumerat subiectele care nu pot fi abordate fără o autorizare oficială.
„Obiectivul principal este de a împiedica orice ajutor pentru inamic în timp de război, ceea ce reprezintă o amenințare tangibilă la adresa securității statului”, a declarat el. Instrucțiunile interzic jurnaliștilor să divulge informații despre planurile și pregătirile militare, apărarea aeriană, precum și despre obiectivele și locațiile afectate de atacurile iraniene și ale Hezbollah.
În Liban, jurnaliștii se confruntă cu restricții impuse de mișcarea șiită pro-iraniană, care le interzice accesul liber la bastionul său din suburbia sudică a Beirutului, dar organizează vizite pentru presă.
Monarhiile din Golf, confruntate cu atacuri fără precedent din partea Iranului, au impus și ele restricții jurnaliștilor.
„Mediul de lucru al jurnaliștilor devine mult mai dificil în Golf, în general”, a estimat Talek Harris, șeful biroului AFP din Dubai pentru Golf și Yemen.
În Qatar, peste 300 de persoane au fost arestate pentru publicarea și partajarea de imagini și „informații înșelătoare” în timpul atacurilor realizate de Iran. Ministerul de Interne qatarez a afirmat că aceste persoane „au filmat și difuzat secvențe video și au publicat informații înșelătoare, precum și zvonuri”.
Procurorul general din Emiratele Arabe Unite, Hamad Saif Al Shamsi, a avertizat împotriva realizării de fotografii și a publicării sau difuzării de imagini ale pagubelor cauzate de căderea proiectilelor sau a resturilor.
„Răspândirea unor astfel de conținuturi sau a unor informații inexacte poate crea panică și poate da o imagine falsă a situației reale din țară”, a declarat el.
Autoritățile au exprimat, de asemenea, îngrijorarea față de publicarea online a unor imagini create cu ajutorul inteligenței artificiale și au avertizat că cei care procedează astfel vor fi tratați „fără indulgență”.
În Arabia Saudită, posibilitatea de a filma facilități energetice și zone diplomatice, principalele ținte ale atacurilor iraniene, era deja foarte restricționată înainte de începerea acestui război.
În prezent, autoritățile saudite refuză, în cele mai multe cazuri, să comunice public în afara comunicatelor oficiale, iar serviciul de presă al curții regale a exercitat presiuni asupra jurnaliștilor pentru a-și divulga sursele.
Ministerul de Interne din Kuweit a arestat două persoane care au distribuit videoclipuri în care se făceau glume pe seama armatei și o a treia persoană care a folosit fotografii cu „lideri ai organizațiilor teroriste interzise” pe rețelele sale de socializare.
În Bahrain, patru persoane au fost arestate pentru filmarea și distribuirea de imagini cu atacuri iraniene, precum și pentru presupusa difuzare de informații false, conform Ministerului de Interne, care a calificat aceste acte drept „trădare”.
Comisia pentru media din Iordania a interzis publicarea de videoclipuri și informații referitoare la operațiunile de apărare ale regatului, avertizând că cei care încalcă regulile se expun urmăririi penale.
Roba El Husseini, șefa biroului AFP din Bagdad, subliniază că autoritățile irakiene oferă doar informații limitate despre conflict. Jurnaliștilor le este interzis, în general, să filmeze în jurul aeroportului din Bagdad și nu li se permite accesul la punctele de frontieră cu Iranul.
În nordul Irakului, controlat de kurzi, autoritățile au declarat că jurnaliștii nu pot difuza videoclipuri în direct cu rachete sau proiectile care cad, nu pot dezvălui ora și locul unui atac și nu pot oferi detalii despre daunele cauzate. Jurnaliștii nu au voie să filmeze în apropierea unor obiective sensibile, cum ar fi instalațiile militare, și trebuie să fie precauți atunci când partajează videoclipuri găsite online care ar putea dezvălui poziții sau infrastructuri sensibile.
În Statele Unite, spre deosebire de războiul din Golf din 2003, Pentagonul nu a permis de această dată mass-media internaționale să îi însoțească pe militari.
Mass-media din SUA, dar și cele internaționale, inclusiv AFP, AP, Fox News și New York Times, au fost lipsite de acreditarea la Pentagon la sfârșitul anului 2025, deoarece au refuzat să se supună noilor reguli menite să le coordoneze acoperirea mediatică.
Accesul la imaginile de înaltă rezoluție obținute prin satelit, esențiale pentru verificarea informațiilor în zone unde accesul este imposibil, este în prezent extrem de restricționat de către cele două principale companii americane în acest domeniu, pe zone extinse din Orientul Mijlociu.
De la Egipt la țările din Golf, trecând prin Turcia sau Djibouti, ultimele imagini satelitare disponibile ale companiei californiene Planet Labs PBC datează, în cel mai bun caz, din 6 martie, a constatat AFP.
Planet a anunțat luni clienții că acum vor trebui să aștepte 14 zile pentru a avea acces la imagini. Săptămâna trecută, termenul era deja de patru zile, cu scopul explicit de a proteja țările aliate ale SUA și NATO din regiune. Compania a declarat că „a consultat experți din interiorul și din afara guvernului” american pentru a „se asigura că imaginile sale nu sunt folosite în scopuri tactice”.
Pentru Planet, companie înființată în 2010 de foști oameni de știință de la NASA, această decizie este fără precedent. Compania stabilise un termen de 30 de zile pentru imaginile din timpul conflictelor din Fâșia Gaza, dar clienții aveau totuși posibilitatea de a comanda imagini la cerere.
Un responsabil al celuilalt mare furnizor american de imagini satelitare, compania Vantor (fostă Maxar), a declarat pentru AFP că a implementat „controale în zone din Orientul Mijlociu”.
„În perioade de conflict geopolitic”, compania „poate aplica controale de acces consolidate pentru a preveni utilizarea abuzivă a informațiilor geospațiale sensibile și pentru a contribui la protecția forțelor aliate și a civililor”, a explicat Vantor.
