Analizele recente, referitoare la perioada mai-decembrie 2025, arată că majoritatea tranzacțiilor imobiliare dintr-un județ se concentrează în municipiul reședință. În anumite situații, restul județului a înregistrat doar câteva vânzări de locuințe.
Un exemplu extrem de dezechilibrat, conform statisticiilor realizate de analiștii Ziarului Financiar, este județul Brăila, unde 95,9% din tranzacțiile imobiliare au fost realizate exclusiv în municipiul Brăila. Dintr-un total de 879 de tranzacții înregistrate la nivelul județului în perioada analizată, 843 au avut loc în oraș, iar doar 36 de vânzări au fost consemnate în celelalte localități din județ.
Brăila nu reprezintă un caz izolat. Tranzacții cu o concentrare similară se observă și în județe precum Giurgiu, Arad sau Galați, unde peste 90% din vânzările de locuințe au loc în municipiul reședință. Procente mari sunt și în județele Bistrița-Năsăud, Tulcea și Vâlcea, unde mai mult de 85% din tranzacțiile imobiliare sunt realizate în municipiul reședință de județ.
În aceste județe, aproape toate tranzacțiile se desfășoară într-un singur oraș, iar restul județului are o influență minimă pe piața imobiliară.
În contrast, există județe unde tranzacțiile sunt distribuite mult mai echilibrat. Ilfov reprezintă un exemplu clar, în care municipiul Buftea – reședința de județ – are o pondere scăzută în totalul tranzacțiilor, piața fiind dominată de localitățile periurbane și de extinderea rezidențială din jurul Capitalei.
De asemenea, în județele Cluj sau Timiș, locuințele se comercializează în multiple orașe, nu doar în reședința de județ.
O pondere mare a reședinței de județ în totalul tranzacțiilor este adesea legată de o dezvoltare economică mai slabă a localităților din județ. Acest dezechilibru reflectă și lipsa investițiilor și a locurilor de muncă în afara orașului principal, precum și migrarea populației către municipiul reședință sau către alte județe mai dinamice.
În anul 2025, piața imobiliară românească a consemnat aproape 160.000 de locuințe tranzacționate la nivel național, ceea ce reprezintă o scădere de 5,4% față de anul anterior. Analizele sugerează că problema nu constă doar în volumul total al tranzacțiilor, ci și în modul profund inegal în care acestea sunt distribuite pe plan local.
